Comemorările zilei: poetul Neculai Beldiceanu, academicianul Constantin Ciopraga, actorul Vladimir GăitanCultură

Comemorările zilei: poetul Neculai Beldiceanu, academicianul Constantin Ciopraga, actorul Vladimir Găitan

       Accesări: 672

Neculai_BeldiceanuPe data de 2 februarie 1896 trecea la cele veșnice, la Iași, poetul Neculai Beldiceanu.

S-a născut pe 26 octombrie 1844, la câțiva kilometri de Fălticeni, în localitatea Preutești. A fost fiul judecătorului Nicolae Beldiceanu, descendent al unei familii de mici boieri, și tatăl prozatorului Nicolae Beldiceanu.

Și-a dedicat activitatea științei și poeziei. Specializat în istorie, a funcționat ca profesor la Fălticeni, Botoșani și Iași. În paralel a întreprins și cercetări de arheologie, numismatică și epigrafie, fiind ales membru al Academiei de Științe din Berlin.

A fost renumit prin săpăturile de la Cucuteni, prin colecția de monede străvechi și prin manuscrisul referitor la Inscripții și note adunate din mânăstirile Moldovei și Bucovinei.

A debutat cu versuri în „Lumina” (1863), a fost colaborator la „Convorbiri literare”, „Contemporanul”, „Evenimentul literear”, „Arhiva”, editor al revistei „Cultura”,  fondator al „Cercului literar” , membru activ al Societății Științifice și Literare din Iași , membru al Junimii. (Selecție din „Dicționar al personalităților fălticenene”, Eugen Dimitriu)

Mahanu Design
Livrare Pizza, Kebab - Falticeni

constantin ciopragaConstantin Ciopraga, istoric şi critic literar, scriitor. S-a născut pe data de 12 mai 1916, la Pașcani. A murit pe data de 2 februarie 2009, la Iași. A urmat şcoala primară şi gimnaziul, parţial, în oraşul natal, între anii 1927 şi 1932. Din 1933, este elev la Liceul „Nicu Gane”, din Fălticeni, pe care l-a absolvit în 1937. În acelaşi an, s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii „Al. I. Cuza”, din Iaşi, terminată, în 1942, cu o licenţă în filologie modernă (franceză şi română).

Concomitent cu studiile universitare a urmat şi Şcoala de Ofiţeri de Rezervă, la Bacău (1939-1940). Din 1941, este înrolat şi, un an mai târziu, trimis pe frontul de Răsărit. În 1942, este luat prizonier de trupele sovietice. După eliberare, în 1946, și întoarcerea în ţară, este numit profesor la Seminarul „Veniamin Costache”, din Iaşi, şi la Liceul „M. Sadoveanu”, din Paşcani.

A mai predat la Facultatea de Filologie, din Iaşi, fiind, pe rând, asistent, lector, conferenţiar şi profesor. A fost şeful Catedrei de Literatură română şi comparată „G. Ibrăileanu”. Doctor în filologie (în 1956), va primi, în 1968, şi titlul de doctor docent, precum şi dreptul de a conduce doctorate în specialităţile literatură română şi literatură comparată.

Între 1959-1962, a fost profesor asociat de limbă şi civilizaţie română la Paris, predând la Sorbona şi la Ecole Nationale des Langues Orientales Vivantes. Din 1963 până în 1966, Constantin Ciopraga a fost rector al Institutului Pedagogic din Suceava. A fost director al revistei „Cronica” (1965-1970). În 1993, a fost ales membru de onoare al Academiei Române şi director onorific al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, din Iaşi. Literatura lui Constantin Ciopraga este aceea a unui meditativ şi introvertit, atras de problemele condiţiei umane. (Selecție din „Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic”, scris de Dan Mănucă / foto – Convorbiri Literare)

Printre operele lui Constantin Ciopraga se numără monografiile dedicate lui Calistrat Hogas, George Topârceanu, Mihail Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, volumele „Personalitatea literaturii române”, „Poezia lui Eminescu”, „Propilee”, „Partituri și voci” și traduceri din N.V. Gogol, Jean Bouticre, Gaetano Salveti sau Nino Muccioli.

Vladimir Găitan, actor. S-a născut pe data de 2 februarie 1947, la Suceava.

Absolvent al Institutului de Teatru și Artă Cinematografică, Vladimir Găitan a debutat în cinematografie pe vremea cand era înca student, în Reconstituirea, în regia lui Lucian Pintilie. A devenit unul dintre cei mai solicitați actori, jucând în producții precum: Ultima noapte de dragoste (1979), Duelul (1981), Năpasta (1982), Întunecare (1985), Oglinda (1993), Omul zilei (1997), 15 (2005), Femeia visurilor (2005).

După Revolutie, Găitan a devenit interesat de managementul institutiilor culturale, iar in 2001 a devenit director al Teatrului Nottara.

A rămas toată viața fidel scenei Teatrului de Comedie.
În ultimii ani a activat în teatru, televiziune și a ales si varianta serialelor Tv.

A fost un suținător al activităților culturale organizate de Asociația Fălticeni Cultural. În anul 2013 i-a fost acordat titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Fălticeni.

Actorul a încetat din viață pe data de 10 noiembrie 2020.

ȘTIRI