Cutremurul din 4 martie 1977. Efectele produse de seism în orașul Fălticeni. Cum au reacționat autoritățile localeLocal

Cutremurul din 4 martie 1977. Efectele produse de seism în orașul Fălticeni. Cum au reacționat autoritățile locale

       Accesări: 688

Un moment teribil marca viața românilor în urmă cu mai bine de patru decenii. Cutremurul din 4 martie 1977 este unul dintre cele mai devastatoare produse în țara noastră, cu peste 11.000 de răniți și 34.000 de locuințe prăbușite. Epicentrul, localizat în zona Vrancea, s-a aflat la adâncimea de circa 100 km.

Unda de șoc s-a simțit în toată țara, inclusiv în Fălticeni.

Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21.22 și a durat 55 de secunde. În zona epicentrală, magnitudinea a fost de 7,4 grade pe scara Richter.

Este greu de spus ce magnitudine s-a înregistrat în orașul Fălticeni, însă una dintre hărțile publicate de USGS (Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite ale Americii) arată că în zona noastră intensitatea cutremurului a fost una moderată.

Potrivit istoricului seismografic, orașul Fălticeni este, din fericire, așezat într-un spațiu mai puțin afectat de cutremure puternice, fiind plasat într-o zonă cu risc mediu.

Aminitirile sunt vii

Ion Maftei este unul dintre cei care au fost martorii acestui moment. Paznic la Fabrica de PAL, el se afla, la ora producerii seismului, în timpul serviciului.

Fălticeneanul ne-a relatat că producția fabricii PAL s-a oprit pentru câteva momente, iar muncitorii, panicați, au ieșit pe aleile din apropierea unității de producție.

„Țin minte că se auzea un huruit ciudat și am crezut că sunt motoarele de la hala presei.

După câteva secunde am simțit cum ne zguduia pământul. Oamenii din schimbul doi au ieșit din fabrică. Erau speriați.”, afirmă Palade.

Țin minte că producția s-a oprit atunci, un lucru care, atunci, se întâmpla foarte rar. Mulți se temeau să mai intre în fabrică. Știu că fabrica lucra pentru export și trebuiau livrate comenzi.”

Ion Maftei își amintește că telefonul de la poartă, unul fără numere, nu mai era funcțional. Pentru a comunica cu exteriorul trebuia să treacă prin centrală, însă linia telefonică era căzută.

Fostul paznic mai spune că spaima de cutremur a durat câteva zile, iar muncitorii au fost instruiți ce să facă în cazul unui seism.

Câteva zile în șir s-a vorbit despre cutremur, iar prin târg se zvonea că pagubele în țară erau mari, însă autoritățile comuniste au fost foarte discrete și au minimizat efectele seismului.

Efectele cutremurului în Fălticeni

Câteva clădiri și case mai vechi au fost afectate, însă nu în mod deosebit.

Nu se știe cu exactitate numărul acestora.

Au fost stâlpi din lemn, cabluri pentru telefonie și energie electrică deteriorate.

Prin dispoziția primarului orașului Fălticeni au fost făcute verificări la nivelul fabricilor, stațiilor de termoficare, uzinei electrice, instituțiilor și blocurilor.

Unitățile locative de pe străzile Mihai Eminescu, Maior Ioan, Ana Ipătescu și cele de la Piață au fost verificate de autorități, iar aici nu s-au constatat probleme. În schimb, câteva conducte de apă, mai vechi, de pe câteva străzi au cedat.

Efectele cutremurului, din fericire, nu au fost, așadar, majore.

Printre clădirile ușor afectate au fost cele vechi, în care funcționau Spitalul de copii (Maior Ioan), Poșta, Serviciul de Pompieri, Spitalul orășenesc, Școala Generală nr.1 și Primăria.

ȘTIRI