Artur Gorovei – Despre „Utilitatea ziarelor locale”Restituiri

Artur Gorovei – Despre „Utilitatea ziarelor locale”

       Accesări: 557

Pe data de 19 februarie 1864 s-a născut Artur Gorovei, folclorist, etnoraf, publicist, întemeietor al revistei de folclor Șezătoarea.

Opera lui Artur Gorovei, înfăptuită pe parcursul a peste 65 de ani, cuprinde articole, studii, culegeri de folclor, romane, memorialistică şi poezie.

Cimiliturile românilor (1898), După dragoste (schiţe şi nuvele, 1901), Datinile noastre la naştere (1909), Datinile noastre la nuntă (1910), Credinţi şi superstiţii ale poporului român (1915), Botanica poporului român (Fălticeni, 1915), Cruzimi (1921, roman), Meşteşugul vopsitului cu buruieni (1923), Partea sufletului, un vechi obicei juridic al poporului român (Fălticeni, 1925), Poveste cu Făt-Frumos (1927), Alte vremuri. Amintiri literare (Fălticeni, 1930), Descântecele românilor (1931), Spovedania lui moş Pintilie (1932), Ouăle de Paşti (1937), Învăţători folclorişti (1940), Zbuciumul unui suflet mare (Jurnalul unei femei, 1940), Şerpele de casă (1941), Popoarele balcanice în folklorul românesc (1942), precum şi două monografii: Monografia oraşului Botoşani (1926) şi Folticeni. Cercetări istorice asupra oraşului (Fălticeni, 1938).

De asemenea, ne-au rămas şi câteva lucrări referitoare la viaţa şi activitatea lui Nicu Gane, Matei Millo, Constantin Stamati, Teodor Vârnav şi alţii, colaborând în acelaşi timp la peste 30 de ziare şi reviste din ţară: Anuarul Arhivei de folclor, Adevărul, Adevărul literar şi artistic, Analele Academiei Române, Convorbiri literare, Însemnări literare, Junimea literară, Pagini literare, Steaua Dunării, Viaţa Românească şi multe altele.

***

Mahanu Design
Livrare Pizza, Kebab - Falticeni

Ce rost poate să aibă un ziar care apare la Folticeni, o dată pe săptămână, în format mic, când din București ni se trimet zilnic atâtea altele, în format mare având uneori zece și chiar douăsprezece pagini, și nămolul acesta de hârtie se vinde cu trei lei?

Așa ar putea să se întrebe acel căruia i-ar cădea în mână ziarul <<Săptămâna>>.

Poate să fie și așa, pentru judecata omului obișnuit să aibă mult de citit, în fiecare zi și să afle noutăți din lumea largă, să fie în curent cu ceea ce se numește <<politică>>, lucru care interesează pe toată lumea și pasionează pe unii.

Oricât de mare ar fi, însă, o gazetă din Capitală, un om care locuiește în provincie, nu ar putea să găsească știri despre cele ce se petrec în județul în care își are toate legăturile și în care, nu se poate tăgădui, că trebue să fie o activitate, care nu ar putea interesa prea mult pe locuitorul unui alt județ îndepărtat.

Și să nu fie oare, în județul nostru, o activitate care merită să fie cunoscută și de care ar trebui să se intereseze toți locuitorii lui?

De sigur că se desfășoară, și în județul nostru, o activitate intensă în toate ramurile.

Dacă ne gândim întâi la activitatea culturală, ea nu se poate contesta într’o localitate în care avem atâtea școli secundare, împănate cu cu profesori titrați, cu specialități bine determinate, care vor fi studiând chestiuni ale căror rezultate trebue să intereseze pătura intelectuală din restul țării, studii despre care nu se știe nimic, tocmai din cauză că lipsește din localitate un ziar care să vorbească despre ele. Și astfel de școli nu sunt numai în Capitala județului, ci avem câte un gimnaziu în Pașcani și în Liteni, cu profesori tot așa de bine pregătiți.

Avem un tribunal și câteva judecătorii în județ, cu magistrați și avocați cari discută zilnic chestiuni subtile de drept, și formează jurisprudenți menite să rămâie necunoscute marei mulțimi, pentru că revistele speciale nu dovedesc să tipărească tot ce ar putea interesa pe acei cari urmăresc astfel de chestiuni.

S’ar  putea spune că nu avem, în județul nostru, o mișcare economică?

Avem doară, în oraș și în județ, atâtea fabrici; avem atâtea bănci, cu al căror credit lucrează fabricile și se ajută comerțul, avem bănci populare și cooperative prin sate, și la toate aceste instituții se pun chestiuni care trebuiesc rezolvate, și care nu se poate să nu intereseze pe nimeni.

În agricultură s’au făcut, în ultimul timp, și în județul nostru, progrese simțitoare. Se cultivă mai bine, mai intensiv, după datele științifice. Se experimentează culturi în sisteme necunoscute cu câțiva ani în urmă; se întrebuințează mașini agricole menite să mărească producția, scăzând costul cheltuielilor. Avem o cameră de agricultură condusă, fără îndoială, de persoane competente și cu o lungă experință în materie agricolă, în această Cameră, menită să ne îndrume pe calea progesului, de sigur că se discută chestiuni palpitante, se iau decizii importante, despre care populația județului nu știe nimic, tocmai din cauză că lipsește un ziar, în care să se facă dări de seamă despre activitatea folositoare a unor asemenea instituții.

Avem, în județul, un consiliu județean, un mic parlament, care pune la cale soarta județului, după cum avem atîtea consilii comunale, în care se desfășoară discuții largi și se iau decizii care ating de aproape interesele tuturor cetățenilor, dar noi nu știm nimic despre activitatea lor, pentru că în ziarele din București nu se scrie nimic despre aceasta.

Se petrec, în județul nostru, fapte care ar merita să fie cunoscute, să fie comentate; se răspândesc idei care nu s’ar cuveni să fie nesocotite, ci ar trebui să fie discutate, pentru a se vedea întru cât sunt îndreptățite, dacă sunt în adevăr, sau a se arăta netemeinicia lor.

Sunt, în fine, interese generale ale județului, sau ale fiecărei comuni în parte, pe care nu le sprijină nimeni, nu-și rădică nimeni glasul ca să le arăte și să stăruie pentru satisfacerea lor, pentru că nu există un ziar local, în care asemenea chestiuni să fie tratate.

Acesta ar fi rolul unui ziar local, și acestea motivează utilitatea unor asemenea gazete.

Cu gândul că vine la timp și că umplă un gol simțit de toți județenii noștrii, ziarul <<Săptămâna>> își începe apariția.

În coloanele acestui ziar nu se vor scrie lucruri care să învrăjbească pe oameni, ci din potrivă, se va propaga dragostea și pacea între ei – cea ce însemnează că nu se va face… politică.

Articol publicat de folcloristul Artur Gorovei, în primul număr al ziarului Săptămâna, care a apărut la Fălticeni (județul Fălticeni), pe data de 23 decembrie 1928.

ȘTIRI