Obiecte de preț din Fălticeni și satele înconjurătoare au ajuns la Expoziţia Naţională organizată în anul 1906 (I)Nostalgie

Obiecte de preț din Fălticeni și satele înconjurătoare au ajuns la Expoziţia Naţională organizată în anul 1906 (I)

Principalul scop al organizării Expoziţiei din anul 1906 era de a prezenta publicului larg progresele făcute de România în toate domeniile în ultimii 40 de ani, capitala ţării Bucureşti căpătând, astfel, atributul de centru al românismului. O altă semnificaţie a Expoziţiei o reprezenta împlinirea a 1.800 de ani de la sfârşitul războaielor romane de cucerire a Daciei şi a 40 de ani de domnie ,,rodnică şi glorioasă” a regelui Carol I. Tot în 1906 se împlineau 25 de ani de viaţă a regatului ,,Visul scump al Românilor din 1881”, aşa cum titra presa vremii.

Aceste intenţii lăudabile au fost aprobate prin vot atât de Adunarea Deputaţilor la 3 mai 1905, dar şi de către Senat la 5 mai al aceluiaşi an, publicate în ,,Monitorul Oficial”, nr. 55 din 10 iunie 1905, oferind, prin aceasta, guvernului conservator în exerciţiu o lege pentru organizarea în Bucureşti a unei ,,Expoziţii naţionale”.

Tot acum a fost numit şi Comisarul general al Expoziţiei, în persoana reputatului profesor universitar şi membru al Academiei, dr. Constantin I. Istrati. Acesta a beneficiat de un sprijin considerabil din partea ministrului Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor, Ion Lahovari.

În scopul bunei desfăşurări a Expoziţiei au fost repartizate 41ha de teren pe care s-au ridicat construcţii definitive şi provizorii de aproximativ 35.000 m2. Totodată, s-au folosit pentru iluminat 5.200 de becuri şi au fost săpaţi 34km de şanţuri pentru cablurile electrice.

În ziua inaugurării, această Expoziţie naţională a avut 165 de pavilioane, care prezentau evoluţia României în plan economic, politic, militar şi cultural în perioada 1866 – 1906. Trebuie să consemnăm faptul că, din motive politice, au fost atribuite pavilioane şi unor state străine precum Germania, Franţa, Italia, Austriei, Ungariei şi Elveţia. Din păcate, probabil pe aceleaşi considerente, nu au fost prezenţi basarabenii şi nici aromânii.

Pentru marcarea evenimentului, dar şi pentru finanţarea acestuia, a fost bătută o plachetă jubiliară în 3 mărimi: de 30, 40 şi, respectiv, 50 de mm, din diferite metale: bronz, aluminiu, cupru, argint şi aur. Iar pentru a se acoperi o serie de cheltuieli, premiile şcolare din ţară din 1906 au fost oferite dintre aceste medalii.

Din Fălticeni, cei care au comandat plachete jubiliare din metale scumpe au fost Leon Botez, Gheorghe Grănescu, Gheorghe Dăncău, Gheorghe Ioanovici, Gheorghe Ghiţescu, Mironescu şi Palinah. Tot în scopul comletării fondurilor a fost emise mai multe serii de mărci poştale.

La iniţiativa reginei, o parte din fondurile obţinute au fost direcţionate către societăţile ,,Ţesătoarea” (principalul obiectiv al acesteia îl reprezenta creşterea viermilor de mătase) şi către ,,Policlinica Regina Elisabeta” din Bucureşti.

Expoziţia a fost inaugurată la 6 iunie 1906 de către regele Carol I şi regina Elisabeta.

Cel care a executat un studiu detaliat asupra economiei judeţului Baia pentru Expoziţia din Bucureşti din 1906 a fost profesorul Popovici Lupu, de la Şcoala Centrală de Agricultură de la Herăstrău, lângă Bucureşti. Totodată, a fost angajată Firma ,,B. Chaland & Company” din Iaşi pentru realizarea unor fotografii reprezentative pentru oraşul Fălticeni şi pentru judeţ.

Potrivit legii publicate în ,,Monitorul Oficial” din iunie 1905, la nivelul judeţului urma să funcţioneze o comisie generală judeţeană care să se ocupe îndeaproape de asigurarea tuturor celor necesare reprezentării judeţului la Expoziţia din Bucureşti.

Prin grija prefectului, cunoscutul folclorist Artur Gorovei, la 27 iunie 1905 a fost constituit şi s-a întrunit, pentru prima dată, acest comitet general judeţean. Componenţa acestuia era următoarea: lt.col. Ion Giurăscu, Gheorghe Ghe. Ghiţescu şi Constantin Miclescu – mari proprietari cu peste 100 ha de teren cultivat, Gustav Eichler şi fraţii Isidor David şi Bring – mari industriaşi.

Alături de aceştia au fost invitate să se alăture comitetului şi doamnele Elisa A. Millo, I.Lucreţia şi N.C. Anette. Din păcate, Gustav Eichler a refuzat să facă parte din comitet, dar a acceptat cu entuziasm să sprijine în totalitate acţiunile acestuia.

Principalele atribuţii care reveneau Comitetului general judeţean erau două: primul de a identifica şi trimite la expoziţie obiecte valoroase şi, cea de-a doua, de a transmite şi de a promova ,,din toată inima şi cugetul lor importanţa naţională, regională, economică şi politică a oraşului Fălticeni, să se demonstreze prin această acţiune hotărârea, voinţa şi priceperea tuturor şi să demonstreze starea culturală, economică şi socială a întregului judeţ”.

Constatându-se că cei 8 membrii al Comitetului general judeţean erau prea puţini în raport de volumul mare de muncă, la 28 iulie 1905 prefectul judeţului a hotărât completarea acestuia cu încă 8 membri, respectiv primarul Fălticeniului, preşedintele Consiliului judeţean, revizorul şcolar, inginerul judeţului, medicul primar al judeţului, directorul liceului din oraş, directorul şcolii profesionale şi reprezentantul bisericii.

Prima întrunire a Comitetului general judeţean pentru asigurarea tuturor celor necesare bunei reprezentări a judeţului la Expoziţia din Bucureşti a avut loc la 1 august 1905, cu începere de la orele 10.30, sub preşedinţia prefectului Artur Gorovei, în sala Consiliului judeţean.

Cei care au fost autorizaţi să colecteze obiecte pentru Expoziţia din Bucureşti pe teritoriul judeţului au fost Vladimir Mironescu şi C.N. Mihăilescu.

Din vastul inventar cu obiecte trimise la Bucureşti se detaşează a serie care au fost într-adevăr deosebite precum: un baltag încrustat – de la Dochiţa Olteanu (Şarul Dornei), ouă încondeiate – Natalia Ştefan Dimitrescu (Cristeşti), un pistol turcesc cu ţeavă de alamă şi o nagaică (bici) cu coadă din os, toate de la începutul anilor 1800 – I. Ghimpovici (Mălini), un cimpoi cu burduf din piele de capră din 1825 – Neculai Rotundu (Crucea), un corn pentru praf de puşcă – Gheorghe G. Ţarcă (Şarul Dornei), un pistol turcesc aurit din 1800 – T. Bosunceanu (Mălini), un covor încadrat într-o ramă de sticlă – Clara Gheţu (Fălticeni), o puşcă veche cu cremene – preotul Dumitru Măndrilă (Şarul Dornei), un corn vechi de zimbru – Teodor Danielescu (Farcaşa), un tipar de piatră pentru turnat flori din perioada medievală – Ion Dorneanu (Mălini), o măsea de mamut – Constantin Ionescu (Paşcani), un inel de logodnă medieval – Petru Dumitraşcu (Stolniceni), o carte bisericească din 1700 – Biserica din Stolniceni, o pereche de pistoale cu cremene cu mânere din os bătute cu pietre colorate – Gheorghe Drăguşanu (Cristeşti), o colecţie importantă de blănuri şi de animale împăiate – Alter David (Fălticeni), o halebardă de pe timpul domnitorului Ştefan cel Mare – Ion Salea (Stolniceni), o icoană pe lemn din 1770 – Ilie Acasandri (Crucea), o puşcă lungă cu cremene având un sigiliu şi o cruce deosebită – T. Bârgan (Mălini), un băţ ciobănesc cu lance, vechi de peste 100 de ani – Gheorghe Maftei (Paşcani), o ploscă de păstrat praful de puşcă de la 1797 – Ion Ungureanu (Paşcani), un buzdugan mare de fier şi o secure de război răzeşească din proprietatea lui Nicolae Mleşniţă (Baia).

Alături de aceste obiecte de excepţie, de o valoare inestimabilă, s-au adăugat un costum popular complet de la Mărioara V. Muscă din Broşteni, cămăşi populare, catrinţe, brâie cusute cu migală şi şerveţele tradiţionale brodate sau croşetate de la Paraschiva Floarea, Irina P. Gălean, Maria Apopei, Timofte D. Maria şi Nastasia V. Şoican, toate din localitatea Brădăţel.

Totodată, de la Elisa Petrescu din Liteni, Ana Simionescu şi Ioana Călan (Broşteni), Ecaterina Ionescu (Fălticeni), Axinte Dumitru (Stolniceni), Nicolae Stoleru (Baia), Aneta V. Plesăianu, şi de la Ghorghe I. Anton, ambii din Pleşeşti, au fost preluate feţe de pernă, prosoape, traiste, diferite pânzeturi lucrate cu multă măiestrie (în 2, 4, 12 şi 18 iţe), macaturi, covoare, năframe, şerveţele, pături şi bundiţe cu diferite primuri.

Toate aceste obiecte au avut stabilit de către proprietari, pe lângă un preţ de inventar, şi un preţ de vânzare pentru cei interesaţi.

ȘTIRI

error: Content is protected !!