Depolitizarea educației, autonomia și reducerea birocrației ar ajuta directorii de școli să conducă elevii și profesorii spre performanțăEducație

Depolitizarea educației, autonomia și reducerea birocrației ar ajuta directorii de școli să conducă elevii și profesorii spre performanță

       Accesări: 285

Educația este încă, din nefericire, politizată. Directorii de școli se confruntă cu numeroase provocări, care îi împiedică uneori să își exercite cu adevărat responsabilitățile în calitate de manageri de instituții. Aceasta a fost concluzia experților în educație, prezenți la conferința SuperTeach: “Revoluția Mentalității în Educație – Management Educațional”. Evenimentul s-a defșăsurat pe internet, sâmbătă, 10 aprilie, și a reunit peste 1.200 de participanți din țară.

Politizarea funcțiilor, lipsa unei autonomii reale privind organizarea instituției și a programei școlare, dar și imposibilitatea de a-și alege echipa de profesori, în funcție de performanțele și rezultatele la clasă, se dovedesc a fi principalele probleme cu care se confruntă directorii de școli, în prezent.

Totodată, birocrația excesivă consumă mare parte din timpul pe care directorii ar trebui să îl aloce procesului educațional.

Profesorii, dar și oficialii guvernamentali care au vorbit la evenimentul SuperTeach au vorbit despre provocările mai puțin știute ale managerilor de școli. De altfel, în urma discuțiilor s-a format un grup de lucru, la nivel național, în vederea creării Asociației Directorilor Școlari din România.

Creșterea calității învățământului autohton și a nivelului de pregătire academică depind în mare măsură de managementul școlar.

Doar că în România, directorii de școli se confruntă cu numeroase provocări, care uneori îi împiedică să își exercite cu adevărat dreptul și responsabilitațile unui manager de instituție – aceasta a fost concluzia participanților la Conferința SuperTeach, intitulată “Revoluția Mentalității în Educație – Management Educațional”, eveniment care a avut loc sâmbătă.

Care sunt principalele provocări ale unui director de școală?

Chiar studiul ”OECD – Îmbunătățirea managementului educațional în sistemul românesc” arată faptul că directorii de școli din România au în special rol administrativ, această practică fiind eliminată în restul țărilor europene și înlocuită cu o atenție sporită asupra transformării procesului educațional.

Laura Nicoară, director adjunct la Școala Gimnazială „Andrei Șaguna” din Deva, a explicat în cadrul conferinței SuperTeach cum poate acționa un director de școală în cazul în care un anumit membru al echipei profesorale nu performează.

Laura Nicoară ”Singura posibilitate pe care o ai este aceea de a discuta cu respectivul profesor, în speranța că va fi receptiv și va ține cont de feedback-ul tău. În învățământ este foarte greu să sancționezi lipsa de performanță.”

Sorin Costreie, consilier al Prim-Ministrului Florin Cîțu
”Separarea dintre funcția de director administrativ și rolul educațional ar permite directorului de școală chiar să facă ceea ce trebuie făcut, adică să meargă mai des la clase, să ofere sprijin profesorilor și elevilor, să își exercite rolul de lider pedagogic, nu administrator de resurse umane”.

La rândul său, Radu Szekely, secretar de stat în Ministerul Educației, a făcut unele referiri la concursul pentru posturile de directori, ce va avea loc anul acesta în toate școlile de stat.

”Ne dorim să se înscrie cât mai mulți candidați și să fie un concurs corect, fără umbra politicului asupra sa. Modul în care este planificat concursul include, pe lângă o analiză de dosar, o competiție națională care să evalueze capacitatea candidatului de a înțelege legea în contextul școlar, să aibă capacitatea de a mobiliza profesorii în crearea unei culturi organizaționale, în spiritul egalității de șanse și de a evalua atitudinea candidatului față de performanță, nu cunoașterea legii, ci aplicarea ei. Cei care vor trece de această probă vor fi implicați într-un interviu. Ne dorim ca profesorii și reprezentanții părinților să aibă un cuvânt de spus în alegerea directorilor de școli.”

O singură instituție de învățământ din țară a aplicat pentru programul școlilor pilot

Pornind de la exemplul oferit de Ari Pokka, director de școală și fost președinte al Asociației Directorilor Finlandezi, care a vorbit despre libertatea școlilor finlandeze de a modifica programa națională școlară în funcție de valorile și cultura fiecărei instituții, Radu Szekely, secretar de stat în Ministerul Educației, a reluat invitația către directorii școlilor din România să aplice la programul prin care acestea pot deveni școli pilot.

”Acum metodologia pentru școlile pilot permite instituțiilor să aplice pentru statutul de școli pilot în baza unui plan de pilotare a școlii – fie de management, fie de curriculum, fie de relație cu un ONG, ceva ce școala respectivă vrea să facă altfel. Aceste propuneri vor fi analizate de o comisie si este posibil să înceapă pilotarea chiar din septembrie. Trebuie să vedem, desigur, o anumită corelare între ceea ce se vrea pilotat și programele naționale. Un pilot nu înseamnă că trebuie musai să reușească, dacă demonstram că putem face mai bine anumite lucruri, încercăm să găsim o metodă să aplicăm acel lucru ulterior, la nivel local sau național”.

Va fi creată Asociația Directorilor din România

Atât Maria Gheorghiu – Director Executiv OvidiuRo, cât și Elena Lotrean – fondator al Școlii Finlandeze din Sibiu au vorbit despre provocările mai puțin știute ale managerilor de instituții școlare.

”Poziția de director este extrem de singuratică, cu presiune atât de sus, cât și de jos, din partea profesorilor și a elevilor. De aceea, lansăm provocarea unui participant la conferință să inițieze Asociația Directorilor de Școală din România, în care managerii de școli să se poată consulta între ei și să aibă acces la informații utile pentru exercitarea funcției lor”.

Ca urmare , participanți la conferință – printre care Laura Nicoară, director adjunct și facilitator de mentalitate deschisă în educație, Niculina Filat, director al Colegiului Național ”Iulia Hașdeu” din București, Diana Brătucu, facilitator de mentalitate deschisă în educație și Oana Moșoiu, profesor la Universitatea București – au format un grup de lucru în vederea creării Asociației Directorilor Școlari din România.

Despre Asociația SuperTeach

SuperTeach este un proiect inițiat de antreprenori în sprijinul profesorilor și al sistemului de educație preuniversitar. Misiunea proiectului SuperTeach este ca profesorii să descopere și să dezvolte măreția din fiecare copil. Acest lucru este realizat prin programul „Mentalitatea Deschisă în Educație”, creat de liderul global în schimbare de mentalitate, Arbinger Institute, USA.

Asociația SuperTeach acționează pe 3 direcții:

Conferințe: În cei patru ani de activitate, au avut loc 22 conferințe în marile orașe ale țării, la care s-au adăugat peste 100 de webinarii și 13 conferințe online începând din primăvară 2020. Zeci de speakeri, elite, specialiști în educație și antreprenoriat au inspirat peste 30.000 de profesori și educatori, promovând principii și instrumente ale unei mentalități deschise în educație aplicate la clasă.

Formare: 618 de profesori SuperTeach selectați dintre participanții la conferințele SuperTeach au absolvit gratuit cursul de formare „Mentalitate Deschisă în Educație” (4 zile), realizat în România de Institutul Dezvoltării Personale.

Comunități: În prezent, SuperTeach dezvoltă comunități locale în 23 județe cu ajutorul celor 51 de facilitatori ai programului MDIE și o Platformă Digitală de conținut educativ pentru toți profesorii interesați să evolueze în spiritul nevoilor societății actuale.

Celor patru co-fondatori ai proiectului, Felix Tătaru (inițiator), Dragoș Anastasiu, Cristina Gheorghe și Alexandru Ghiță, li s-au alăturat încă din primul an (2017) și Felix Pătrășcanu, Andy Szekely si Părintele Constantin Necula.

SuperTeach este rezultatul parteneriatului dintre Romanian Business Leaders (RBL), Institutul Dezvoltării Personale (IDP) și Grupul Educativa.

ȘTIRI