Am preluat, fie-ne iertat, titlul cărții neuitatului Fănuș Neagu pentru a discuta recenta apariție a scriiturii Amintiri așezate în rama prieteniei, Ed. SemnE, 2021. Scriitorul Timotei Aioanei, alias PS Episcopul vicar Timotei Prahoveanul, este cunoscut prin mulțimea cărților ecleziastice și laice. Arhiereul scriitor, iubitor deopotrivă al slovei sfinte și a celei din viața Cetății, face dovada prieteniei într-o memorialistica luminoasă și caldă (Portrete în cuvinte, Lumina din viața oamenilor, Aduceri aminte despre oameni și locuri din ținutul Fălticenilor, etc). Iubirii neostoite pentru cele sfinte i se adaugă nemijlocit iubirea de oameni, realizând portrete de neuitat.
Elogiul prieteniei este făcut din necesitatea lăuntrică de a dărui și de a se dărui cu modestia și smerenia pentru a decanta oameni frumoși și fapte bune.
Astfel ancorează în tumultul vieții pe un traseu emoțional cu accente vizibile de memorie culturală. În dulce grai moldovenesc, conectat la propria interioritate, face slalom printre amintiri. Spațiul cultural abordat este toposul nemțean, ieșean și fălticenean privit prin lupa memoriei afective. Via vita vădește o inimă netulburată, cu palpit izvorând din seninătatea sufletului.
Cartea de față este un exercițiu de admirație și iubire, o firească și legitimă întoarcere către prieteni cu mierea rugăciunii în potir. Dovadă, legătura permanentă cu scriitorul Grigore Ilisei căruia îi dedică albumul omagial Divanul cu prieteni, la intrarea în septuagenar (Coautor Cătălin Ciolca).
Ochiul memoriei înregistrează la temperatura evenimentelor plinătatea înzestrării scriitoricești și cotiturile de destin. Toate, de poveste și de povestit din timpul trăirii și din cel al mărturisirii. Bucuria transmiterii Sfintei Liturghii la Radio Iași,
Divanurile duminicale, manageriatul la Radio și TVR Iași, desele reveniri la Fălticeni adunate în Chipuri pe pânza vremii, în Fălticeni-mon amour (scrisă cu un alt prieten, pribeagul Paul Miron), acum la a treia ediție, ghidul și albumul Fălticeni și nenumărate alte albume monografice, precum cel al artistului plastic Gabrel Baban, rețin admirația autorului care face, la rândul său, memorialistică și istorie culturală.
Panoplia cuprinde prieteni comuni: academicianul Constantin Ciopraga, Cătălin Ciolca, autorul Dicționarului fălticenean de la A la Z, pictorul Dan Hatmanu, sculptorul Ion Irimescu, profesorul A.G. Stino, scriitoarea Doina Cernica și doamna tapiseriei, Cela Neamțu. Și încă mulți alții.
Nu putea fi lăsată deoparte familia. Gânduri despre părinți, soție, copii, noile generații. Preotul Ilie Ilisei, Georgeta, Nadejda, Ecaterina, fiul și nepoții. Admirație pentru recunoștința filială a celui care a adus la lumină lucrarea matură de teologie pastorală din perioada studiilor cernăuțene a părintelui său și publicarea, cu acribie a predicilor pe care sacerdotul le pregătea cu evlavia și seriozitatea bunului creștin.
Acestora li se adaugă mărturiile autorului cărții care s-a format sub aripa preotului la biserica Folticenii Vechi. Spiritul gospodăresc de ziditor și restaurator, bucuria datoriei creștinești împlinite încununată prin participarea la slujba de sfințire sau târnosire în 1977 a însuși mitropolitului Teoctist ce va deveni mai apoi patriarh. Gând și faptă. Devenit iconom stavrofor, preotul Ilie Ilisei a slujit cu osârdie și dragoste pe ogorul Domnului, călăuzind credincioșii.
Memoria autorului păstrează trează clipa în care, fiind copil, printr-un concurs de împrejurări, a ținut locul cântărețului de la strană făcând ”prestație” de cântăreț. Interviul luat de Ciprian Apetri scoate în evidență multe amintiri autobiografice. Pentru că scriind despre prieteni și pentru prieteni, scrie și despre sine.
Cu smerenie și echilibru, la temperatura evenimentelor. Întoarceri în timp, remember sub zodia seninului și a dumnezeirii.
Cu menire haristică. Cu respect pentru oamenii de cultură, pentru fețele bisericești, pentru credincioși, pentru senectute. Pentru prietenul Grigore Ilisei, trăitor în vremea celor trei patriarhi ai bisericii ortodoxe. Pentru figurile emblematice de cărturari și de artiști. Pentru patriarhul artelor, Ion Irimescu.
Pentru academicianul gănist Constantin Ciopraga care mărturisea: ”În fiecare dimineață stau câte un ceas la taifas cu Dumnezeu”. ”Pentru parfumul întâlnirilor prețioase cu oameni și locuri. Pentru toposul fălticenean pe care l-a iubit și l-a slujit. Pentru bucuria reîntoarcerii cu dorul-dor ”în vara sufletului meu”.
Firească și legitimă iubire împlinită prin cuvânt cu decantare emoțională. Imaginile fotografice ne permit intrarea și staționarea în armonia familiei Ilisei. Exerciții de admirație și iubire, o carte a întâlnirilor formidabile care ne luminează în actul lecturii, având ecou în lumea lăuntrului.
Timotei Aioanei este un suflet frumos și înflorit, un om lumină și o față bisericească cu înzestrare scriitoricească. Mulțumim pentru darul de carte făcut cititorului în numele prieteniei.
