Binecuvântare la praznicul Bunei Vestiri. Numeroși credincioși au participat la hramul Mănăstirii BuciumeniReligie

Binecuvântare la praznicul Bunei Vestiri. Numeroși credincioși au participat la hramul Mănăstirii Buciumeni

       Accesări: 1699

Momente de bucurie și rugăciune în biserici, la mijlocul Postului Mare. Ortodocșii au celebrat astăzi Buna Vestire, sărbătoarea care aduce aminte de ziua în care Sfântul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că îl va naște pe Iisus. Numeroase persoane și-au îndreptat pașii spre Mănăstirea Buciumeni, chinovia de maici ridicată cu trei decenii în urmă la poalele Dumbrăvii Minunate, lângă biserica momument istoric.

Biserica s-a dovedit neîncăpătoare în zi de sărbătoare.

Oameni de-ai locului, dar și pelerini din localități au ținut să asiste la praznicul închinat Maicii Dommnului.

Un sobor de preoți, format din protosinghelul Petru, părintele ieromonah Varlaam și preotul Camil Dăscălașu, au oficiat slujba de hram.

Serviciul religios și-a urmat cursul firesc cu citirea Acatistului, Apostolului, Sfintei Liturghii, urmat de Sfintele Daruri, Crezul și Rugăciunea Domnească, răspunsurile la strană fiind date de corul mănăstirii.

Mahanu Design

Spre finalul slujbei, monahiile și credincioșii au primit Sfânta Împărtășanie.

Cuvinte de învățătură au fost rostite de preotul Camil Dăscălașu și părintele ieromonah Varlaam care au subliniat importanța sărbătorii și rolul acesteia în contextul vieții creștine, aceștia îndemnându-i pe cei prezenți să înfrumusețeze perioada postului cu fapte bune, rugăciune și dărnicie.

Hramul s-a încheiat cu agapa creștină.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an pe data de 25 martie. Sărbătoarea cade întotdeauna în Postul Paștelui și este una dintre cele două sărbători pentru care Biserica acordă dezlegare la pește.

Mănăstirea Buciumeni are trei hramuri

Peste o lună va fi al doilea hram al Mănăstirii Buciumeni. Sfântul Mucenic Gheorghe este protectorul acestui așezământ monahal, dar și patronul spiritual al Bisericii monument istoric.

Chinovia mai are un hram la finele lunii august, când este sărbătoarea Sfântului Ierarh Alexandru, patronul bisericii mari din cadrul Mănăstirii Buciumeni.

Printre ctitorii acesteia se numără preotul Alexandru Argatu și soția sa Marta, câteva maici și numeroși oameni de bine care au contribuit la ridicarea lăcașului.

În 1993 câteva foste maici de la Râşca, care slujiseră la biserica din Buciumeni vreme de 18 ani, au solicitat transformarea lăcaşului în schit de maici. În mai 1994 s-a înfiinţat schitul Buciumeni, iar la 1 septembrie 1998 schitul Buciumeni are regim de mănăstire.

În incinta mănăstirii au fost construite, cu timpul, mai multe chilii, dar și un cămin unde și-au găsit liniștea bătrâni rămași fără familie sau fără vreun alt sprijin. Sub îndrumarea maicii starețe Maria Mălăescu, şi cu binecuvântarea ÎPS Pimen, în perioada 2008 – 2011, în incinta mănăstirii a fost construit așezământul pentru persoanele vârstnice.

Biserica din lemn dăinuie de peste 300 de ani

Biserica monument istoric, cu o vechime de 300 de ani, este construită în secolul al XVIII-lea.

Lăcașul de cult este înconjurat de cimitirul fostului sat Buciumeni și are hramul Sfântul Gheorghe (23 aprilie).

Numele mănăstirii vine de la un Buciuman, familie care exista încă în Fălticeni de la mijlocul veacului trecut.

Ctitorul Mănăstiii Sfântul Gheorghe Buciumeni nu este cunoscut.

Construcția bisericii este datată între anii 1700 – 1705.

Biserica a fost restaurată de locuitorii târgului Fălticeni, în anii 1824 şi în 1884.

Pentru mai mulți ani, din 1912 până în 1930, biserica din lemn a rămas închisă, până la finalizarea renovăriilor din anul 1930, când a fost sfinţită din nou şi deschisă pentru credincioşi.

După anul 2010 au loc noi lucrări de restaurare, iar în noiembrie 2016 este resfinţită Biserica „Sfântul Gheorghe”.

Biserica “Sf. Gheorghe” este construită din bârne de lemn, pe fundaţie de beton, cu o turlă de formă pătrată, deasupra pridvorului. Acoperişul bisericii şi cel al turlei sunt din draniţă. În interior, absida altarului este singura decorată din toată construcţia.

Biserica din lemn este inclusă pe Lista monumentelor istorice, din judeţul Suceava, din anul 2015.

ȘTIRI