Tradiții puse în lumina credinței. Ortodocșii pe stil vechi au marcat astăzi Botezul Domnului (Boboteaza), unul dintre reperele religioase din calendarul lunii ianuarie, ce amintește de botezul Mântuitorului Hristos în apa Iordanului. Cu ocazia acestei sărbători, la Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena, au fost oficiate cele cuvenite praznicului.
Slujba, oficiată de părintele protoiereu Sebastian Mogârzan, s-a desfășurat în prezența unui număr mare de credincioși, veniți să se roage și să primească binecuvântare.
Rugăciunile, cântările și fumul de tămâie au creat acea atmosferă aparte, în care liniștea și speranța s-au împletit firesc.
După Sfânta Liturghie, enoriașii au participat la un moment deosebit, desfășurat în curtea catedralei.
Tradiții păstrate cu sfințenie
În ziua Ajunului Bobotezei, credincioșii au ținut post, iar seara am mers la slujba Privegherii. Până atunci, timp de câteva zile, preotul paroh și psalți ai catedralei catedralei au mers cu icoana praznicală, din casă în casă, ca să vestească apropiatul Botez al Domnului, locuințele fiind stropite cu aghiasmă pentru binecuvântare.
Altă tradiție păstrată cu sfințenie este cea legată de Crucile de gheață, care simbolizează conexiunea spirituală dintre Botezul Domnului și Răstignire, jertfa Sa, ulterioară, pe cruce.
Realizate special pentru această sărbătoare, crucile de gheață sunt, totodată, un simbol al curățirii și al reînnoirii spirituale.
Un grup de voluntari au tăiat blocuri groase de gheață, din apa iazului Șomuz, pe care le-au transportat la biserică. Aici au făurit trei cruci, închinate Mântuirorului Hristor, Maicii Domnului și Sfântului Ioan Botezătorul, toate așezate pe un mic altar.
Sub acestea au fost așezat câteva blocuri de gheață, de dimensiuni egale, iar deasupra mesei din gheață au sculptat cu măiestrie un suport, în formă de carte deschisă, pentru așezarea Sfânta Evanghelie.
Pe două dintre brațele crucilor au fost așezate ghivece cu grâu încolțit, ce simbolizează germinarea vieții chiar în mijlocul iernii, fiind un semn al vieții care continuă, legat tainic de evenimentele biblice creștine.
Porumbei eliberați spre cer
În buna tradiție de Bobotează, s-a săvârșit slujba Aghiasmei celei Mari, printr-un ritual și rugăciuni aparte. În cadrul ierurgiei, potrivit rânduielii, au fost citite Apostolul și Sfânta Evanghelie, după care preotul a sfințit apa prin atingerea cu Sfânta Cruce și mănunchiul de busuioc.
Ca un element aparte, spre finalul slujbei de sfințire, câte trei porumbei albi, de trei ori, ce simbolizează Sfânta Treime, au fost eliberați să zboare spre cer.
Este un obicei cu profundă încărcătură simbolică, porumbelul fiind asociat cu Duhul Sfânt, care, potrivit Scripturii, s-a pogorât în chip de porumbel la Botezul Domnului.
Slujba s-a încheiat cu un cuvânt de mulțumire și învățătură al părintelui paroh despre semnificația sărbătorii.
Despre această zi, tradiția ortodoxă spune că firea apelor este sfințită, iar în următoarele opt zile, credincioșii vor putea consuma, pe nemâncate, apa sfințită astăzi, denumită și Aghiasmă Mare.
Praznicul Bobotezei sărbătorit la Catedrala Ortodoxă pe stil vechi din Fălticeni nu este doar un eveniment religios în sine, ci un exemplu viu despre trăire, credință, tradiție și identitate.
