Parcul Prefecturii din Fălticeni va trece prin transformări radicale. Ce noutăți aduce proiectul de modernizareExclusiv

Parcul Prefecturii din Fălticeni va trece prin transformări radicale. Ce noutăți aduce proiectul de modernizare

       Accesări: 1847

Schimbări importante și în zona verde a orașului. După reabilitarea esplanadei centrale „Nada Florilor”, investiție aflată pe ultima sută de metri, un alt proiect vizează înnoirea și refacerea celui mai mare și frecventat parc de către localnici. Municipalitatea fălticeneană vrea să dea un nou suflu oazei urbane din apropierea Muzeului de Artă „Ion Irimescu” cu ajutorul unei finanțări europene.

Parcul Prefecturii va trece prin schimbări profunde, menite să alinieze întregul spațiu la cerințe estetice actuale. Cu un aspect desuet, spațiul va fi înfrumusețat prin mai multe detalii de ordin peisagistic.

Investiții de 1,3 milioane de lei

Proiectul, inclus într-un proiect integrat în care figurează reabilitarea Casei Memoriale „Mihail Sadoveanu” și Galeria Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, este depus pentru finanțare din anul 2018, fiind selectat recent pe lista proiectelor care urmează să primească fondurile necesare.

Investițiile pentru modernizarea parcului se ridică la 1,8 milioane de lei.

Ideile din proiect sunt menite să atragă cât mai mult public în zona verde, atât prin activități recreaționale, cât și cultural-muzicale.

„Printre obiectivele de investiții din această perioadă am avut în plan și reabilitarea Parcului Prefecturii. Este un loc minunat și plin de amintiri pentru fălticenenii de toate vârstele și care va arăta diferit după reabilitare.”, afirmă șeful administrației locale. „Proiectul aduce multe noutăți, multe schimbări care vor face din acest parc un loc mai frumos ca oricând. Localnicii vor veni aici cu drag, pentru că vor fi activități artistice și recreative pentru copii, tineri și adulți.”

Mai mulți arbori, mai mult spațiu verde

Una dintre coordonatele proiectului este creșterea numărului de arbori. Vor fi plantate câteva specii noi de arbori și arbuști. Parcul are aproximativ 70 de copaci, tei, arțar și frasin, câțiva dintre aceștia cu vârste de peste 100 de ani.

Florile și aranjamentele florale nu vor lipsi din peisajul parcului.

Modificări importante se vor face și în zona verde. Spațiile vor fi extinse și revizuite peisagistic, odată cu amenajările propuse.

Parcul va fi dotat cu mobilier urban complet nou.

Aleile vor fi, la rândul lor, reabilitate și modernizate.

Iluminat eficient și sistem de supraveghere video

Din actualul proiectul se va păstra fântâna arteziană, aflată într-o stare avansată de degradare. Investiția include reabilitare integrală și dotarea cu echipamente pentru a fi repusă în funcțiune, după ani buni de în care a devenit doar un loc de aruncat deșeuri.

Parcul Prefecturii va avea mai multe elemente de noutate. Sistemul de supraveghere este unul dintre acestea.

Camerele video vor funcționa non-stop, pentru a descuraja faptele antisociale, vandalismul, dar și pentru a urmări ca oamenii străzii să nu creeze deranj, să nu doarmă pe bănci, așa cum se întâmplă astăzi.

Spre diferență de acum, parcul va fi împrejmuit cu un gard și va fi închis pe timpul nopții.

Foișor pentru serate muzicale, loc de joacă și de condiție fizică

Parcul Prefecturii va avea din nou un spațiu de joacă modern, prevăzut cu suprafață din materiale cauciucate. Acesta va fi amplasat ca și în trecut, pe latura dinspre Secția de Pediatrie, și va împărți același spațiu cu un o zonă destinată tinerilor și adulților amatori de condiție fizică.

Aici vor fi instalate mai multe aparate pentru exerciții de tonifiere musculară.

Un alt element de atracție va fi și foișorul din lemn. Acesta va fi construit pe amplasamentul vechii terase acoperite, astfel încât tradiția seratelor muzicale va fi reluată după o pauză de câteva decenii.

În fiecare sfârșit de săptămână, fălticenenii se vor putea delecta cu muzică folk, clasică, cafe concert sau muzică de fanfară. Pe lângă activitățile artistice, aici vor putea fi susținute spectacole și evenimente culturale.

Parc înființat acum 150 de ani

Parcul Prefecturii este amplasat pe locul cunoscut în perioada interbelică sub denumirea de Grădina Publică.

Numele parcului a fost schimbat în perioada comunistă, autoritățile vremii redenumindu-l „23 August”. După Revoluția din decembrie, administrația locală l-a redenumit în Parcul Prefecturii, titulatură care amintește de faptul că între 1923 și 1945 la Fălticeni a funcționat Prefectura Județului Baia (în clădirea actaulului Muzeu de Artă „Ion Irimescu”).

Această oază de verdeaţă a apărut ca o consecinţă a dezvoltării urbei între anii 1870 – 1875.

Suprafaţa iniţială pe care a fost ridicată grădina era de 1,4 hectare, transferată din proprietatea judeţului în proprietatea localității. În timp, aceasta, din diferite motive, a ajuns mult mai mică, de numai 4.900 metri pătrați în anul 1939.

Grădina Publică era un loc al acordurilor muzicale alese, programele fiind susținute între 10 mai şi 1 octombrie, în zilele de marţi, joia şi duminica, între orele 21.00 şi 24.00, şi o singură dată pe săptămână dimineaţa, între 11.00 şi 13.00, o săptămână sâmbăta şi o săptămână duminica.

Momente cu adevărat memorabile erau realizate de fanfara celebrului Regimentul 16 Dorobanţi. Ca să se întreţină singură, în sensul să-şi poată achiziţiona instrumente foarte calitatative şi frumoase, partituri şi o ţinută adecvată, Primăria din Fălticeni permitea acesteia să organizeze două sărbători cu intrare plătită, una în luna august, iar cealaltă în luna septembrie.

Banii obţinuţi din bilete se ofereau în totalitate la sfârşitul sărbătorii fanfarei, de către primarul oraşului în aplauzele publicului prezent, creându-se astfel un moment extrem de emoţionant. Între cele două războaie mondiale s-a ajuns la consolidarea unui obicei deosebit, fanfara militară reușind să se identifice cu Grădina publică şi chiar cu oraşul.

Dacă vizitai oraşul Fălticeni era aproape obligatoriu să faci şi o plimbare prin parc şi să asculţi măcar pentru o perioadă scurtă de timp această fanfară extraordinară.

Prin atmosfera creată la Grădina publică se reuşea adunarea, fără deosebire de clasă socială, militari, doctori, profesori, funcţionari, intelectuali, evrei, germani, români, lipoveni, cizmari, zidari, cojocari, avocaţi, deputaţi, mari proprietari, care împreună creau o bună dispoziţie generală inedită, convingându-i pe unii contemporani să asemuiască Fălticeniul cu o „Mică Vienă”.

Atmosfera era permanent alimentată de prestaţia fanfarei Regimentului 16 Dorobanţi din Fălticeni, din al cărei repertoriu nu lipsea muzica clasică şi modernă, condusă de mari dirijori precum Dimitrie Buiuc (a compus şi valsuri deosebite, înmormântat la Tâmpeşti) și germanul Oscar Purch.

Aceştia au făcut o adevărată educaţie muzicală în rândul locuitorilor oraşului, contribuind la crearea unor gusturi muzicale rafinate, prezente doar în marile oraşe precum Bucureştiul şi Iaşul.

În mijlocul jumătăţii grădinii dinspre muzeu era un pavilion din lemn, acoperit cu tablă galvanizată, pe temelie de piatră, special amenajat pentru fanfară, prevăzut cu spaţii libere şi ornamente în stil tradiţional românesc, având o înălţime apreciabilă, care permitea distribuirea sunetelor fără obstacole, asigurând astfel o audiţie extrem de apreciată de public (în aprilie 1944, chioşcul a fost distrus complet de către trupele sovietice staţionate în Fălticeni).

În Grădina Publică funcţiona un restaurant de vară, realizat din lemn, prevăzut cu o terasă generoasă, acoperită, iluminată din 1925, unde se organizau anual şi expoziţii ale Camerei Agricole sau la iniţiativa primăriei, precum cea din 21 mai 1933, intitulată „Ziua laptelui”.

Tot aici îşi expuneau frecvent produsele, contra unei chirii, marii pomicultori din Fălticeni, Grigore şi Costache Zaharescu, Iacob Chiticaru şi, nu în ultimul rând, Vasile Lovinescu.

În acest restaurant, datorită situaţiei deosebite din 1917, când armata română era concentrată în Moldova, iar trupele ruseşti erau prezente şi în Fălticeni, Eugen Lovinescu a ţinut ore cu o clasă de elevi de liceu, asigurând astfel continuitatea procesului de învăţământ şi permiţând elevilor cursanţi promovarea în anul următor.

La aproape un deceniu de la terminarea Marelui Război (1927), în care numeroşi fălticeneni şi-au dat viaţa pentru România Mare, în această grădină a fost adus triumfal şi aclamat aproape la nesfârşit mareşalul Alexandru Averescu, ca unul dintre cei mai mari eroi ai neamului românesc.

Se spune că de la această întâlnire nu a lipsit niciun locuitor, şi a fost considerat mult timp de atunci evenimentul cel mai important petrecut vreodată în Fălticeni.

ȘTIRI