Hramul Catedralei Ortodoxe de Stil Vechi din Fălticeni. Slujbă arhierească la sărbătoarea ocrotitorilor lăcașuluiLocal

Hramul Catedralei Ortodoxe de Stil Vechi din Fălticeni. Slujbă arhierească la sărbătoarea ocrotitorilor lăcașului

       Accesări: 3296

Zi cu încărcătură spirituală deosebită. Catedrala Ortodoxă de Stil Vechi din Fălticeni și-a serbat miercuri ocrotitorii spirituali, pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Slujba de hram a fost oficiată de PreaSfințitul Sofronie Suceveanul împreună cu un sobor de preoți de la bisericile și mănăstirile învecinate.

Marți seara s-a săvârșit Privegherea în cinstea ocrotitorilor catedralei, sărbătoriți la 21 mai.

Slujba din ziua de hramului a avut loc în altarul de vară al bisericii, în prezența mai multor credincioși care au participat la Sfânta Liturghie oficiată în aer liber.

La cuvântul de învățătură, ierarhul a amintit parcursul Împăraților Constantin și Elena spre creștinism, dar și faptul că aceștia sunt considerați „Întocmai cu Apostolii”.

„Slăviții Împărați Constantin și mama sa Elena se bucură de mare cinste în Ortodoxie.

Ei sunt rânduiți în pomenire ca „Întocmai cu Apostolii”, deoarece ceea ce n-au putut face apostoli, au făcut ei prin legile și lucrările săvârșite asupra bisericii.”, a spus PreaSfințitul Sofronie.

„Împăratului Constantin i s-a arătat Crucea pe cer, a biruit păgânii, a stăpânit cu dreptate și bunătate.

Prin edictul de la Milano a dat libertate creștinilor și bisericii. A fost cel dintâi împărat creștin.

Sfânta Împărăteasă Elena avea să descopere Sfânta Cruce la Ierusalim. Se cuvine să-i cinstim pe acești sfinți, fiu și mamă, pe care biserica îi pomenește în fiecare an la 21 mai.”

P.S. Sofronie Suceveanul

La finalul slujbei, părintele protoiereu și parohului Sebastian Mogârzan, parohul bisericii, a mulțumit ierarhului, preoților, psalților și creștinilor pentru rugăciunea publică și mărturisirea de credință prin prezența la Sfânta Liturghie.

Sărbătoarea praznicală s-a încheiat cu agapa frățească, oferită sub forma unor pachete alimentare dăruite pelerinilor veniți la hram.

Sfinții Împărați Constantin și Elena

Sfântul Constantin cel Mare este primul împărat roman creștin. După ce l-a învins pe împăratul păgân Maxentiu, Constantin dă în anul 313 celebrul Edict de la Milan, prin care religia creștină devine o religie permisă.

El scutește Biserica de dări, drept de care nu se bucurau templele păgâne, și îi înapoiază tot ceea ce îi fusese confiscat, acordându-i și dreptul de a primi donații. Acordă ajutor episcopilor cu sume importante din tezaurul statului, pentru ridicarea de biserici și întreținerea clerului.

Sfântul Împărat Constantin a dăruit Bisericii și dreptul de eliberare a sclavilor. A înlăturat din legile penale pedepsele contrare creștinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul rosu).

Constantin cel Mare a hotărât în anul 321 ca duminica să fie zi de repaus în Imperiu. Împăratul a adoptat legi care interziceau adulterul și avortul, abandonarea copiilor nou născuți, răpirea copiilor și vinderea copiilor din motive de sărăcie. În timpul domniei are loc primul Sinod Ecumenic, ținut în anul 325, la Niceea, pentru afirmarea dreptei credințe.

În cadrul acestui Sinod au fost alcătuite primele șapte articole ale Simbolului de credință (Crezul), a fost fixată data Paștilor (prima duminică după luna plină, după echinocțiul de primăvară) și s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

Mama sa, Elena, a reușit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos. Potrivit tradiției, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului.

ȘTIRI