Întreaga suflare ortodoxă intră în Postul Paștelui. Cel mai lung și aspru post, din cele patru rânduite de Biserica Ortodoxă, începe de astăzi, 23 februarie. Timp de șapte săptămâni, credincioșii și preoții se pregătesc pentru Învierea Domnului, considerată de teologi drept cea mai mare dintre sărbători.
În această perioadă, credincioșii sunt chemați la rugăciune intensă, pocăință și înfrânare.
Sărbătoare cu dată schimbătoare, Învierea Domnului va avea loc anul acesta, potrivit calendarului ortodox, pe 12 aprilie.
În biserici și mănăstiri va fi celebrată timp de trei zile consecutiv. Duminică, 12 aprilie, luni, 13 aprilie și marți, 14 aprilie.
Definit drept Postul Mare, acesta este așezat în cinstea Patimilor Domnului şi ne aminteşte de postul de patruzeci de zile ținut de Iisus Hristos în pustie, înainte de a ieşi în lume pentru propovăduirea Evangheliei.
Este totodată, vreme de pregătire, prin post, rugăciune şi pocăinţă, pentru apropierea cu vrednicie de Sfântul Trup şi Sânge al Mântuitorului, întrucât, de obicei, la Paşti se împărtăşesc toţi credincioșii.
Postul Paştelui, mai este cunoscut și sub denumire Păresimile (de la cuvântul latinesc quadragessima = patruzeci).
În acestă perioadă nu se fac nunţi, iar hainele preoţilor şi odoarele în care este înveşmântată biserica sunt de culoare neagră.
Primele două zile ale Postul Învierii sunt zilele aliturgice.
În biserici și mănăstiri se citește Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul. Miercuri se va săvârși Sfânta Liturghie mai înainte sfințită, slujbă care în mănăstiri se va săvârși de cinci ori pe săptămână, de luni până vineri.
Sfânta Liturghie nu se va oficia decât sâmbăta şi duminica. În Postul Mare se obișnuiește ca vinerea să fie oficiat în biserici Sfântul Maslu.
Postul Învierii ține şase săptămâni, începând cu Duminica lăsatului sec de brânză (Duminica izgonirii lui Adam din rai) şi se încheie în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor), la care se mai adaugă încă o săptămână de post (săptămâna Patimilor Domnului). până în noaptea de Înviere.
Este cel mai vechi, lung şi de seamă dintre posturile bisericeşti.
Din punct de vedere alimentar, postul presupune renunțarea la carne, ouă și lactate, iar în anumite zile și la ulei și vin. Există însă dezlegare la pește de Buna Vestire și în Duminica Floriilor. Se dezleagă la vin şi untdelemn numai sâmbăta şi duminica, pentru că în aceste zile este oficiată Sfânta Liturghie.
Sunt scutiţi de ajunare numai copiii, lăuzele, bătrânii şi bolnavii sau cei neputincioşi, precum şi cei aflaţi în situaţii speciale.
Cu deosebită evlavie trebuie postite prima şi ultima săptămână din Postul Păresimilor.
Postul Mare este considerat de duhovnici un mijloc de pregătire sufletească fiind în același timp asemuit cu o călătorie spirituală către Sărbătoarea Învierii. Ultima perioadă din post începe după Duminica Floriilor fiind cunoscută ca Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, rânduită cu slujbe ale deniilor de luni până vineri.
În ziua de sâmbătă, în ultima zi de post, nu se oficiază Sfânta Liturghie, însă la miezul nopții începe slujba de Înviere.
Pascalia sau calculul datei Paștelui s-a fixat în anul 325 la Sinodul I de Niceea.
