Există locuri în care vacanța de vară capătă un alt înțeles. Un astfel de loc a fost, timp de trei zile, Parohia „Sfântul Ilie” din Fălticeni, unde zeci de copii și tineri au lăsat pentru câteva ore telefoanele și grijile deoparte și au descoperit frumusețea întâlnirii cu Dumnezeu, cu semenii și cu ei înșiși. Părintele protoiereu Adrian Dulgheriu și părintele Tudorel Nicolau au desfășurat pentru al doilea an consecutiv programul „Școala de Vară”, după rezultatele și ecourile primei ediții.
Activitățile programului de anul acesta, desfășurat între 1 și 3 iulie, au oferit participanților experiențe memorabile pentru minte și suflet, clipe de reală bucurie, posibilitatea descoperirii de oameni și locuri noi.
Gândit ca un spațiu al prieteniei, al creativității și al formării sufletești, proiectul i-a adus împreună pe copii, adolescenți, profesori și voluntari, ca într-o adevărată familie, unde valorile .
Rugăciunea este începutul fiecărei bucurii
Prima zi a început firesc, în biserică, prin participarea la Sfânta Liturghie. Înainte de orice joc sau atelier, copiii au fost invitați să-L așeze pe Hristos în centrul întâlnirii lor, înțelegând că adevărata comuniune izvorăște din rugăciune.
După slujbă, emoțiile firești ale unei prime întâlniri au fost risipite printr-un joc de cunoaștere sugestiv intitulat „Ghemul de ață”. Fiecare copil și-a rostit numele și a împărtășit o calitate care îl reprezintă, iar firul de ață trecut din mână în mână a format, la final, o impresionantă „plasă a prieteniei”.
Mai mult decât un simplu joc, acest moment a transmis un mesaj profund: fiecare copil este important, iar comunitatea devine puternică atunci când fiecare își găsește locul și contribuie cu darurile sale.
Așa cum firele unui ghem se susțin reciproc, tot astfel și oamenii pot construi legături trainice prin încredere, respect și iubire.
Recunoștința exprimată prin culoare
Sub îndrumarea profesoarelor Elena Roman și Gabriela Andrieș, copiii au participat apoi la atelierul creativ „Pietrele recunoștinței”, una dintre cele mai sensibile activități ale programului.
Pe mici lespezi de piatră au prins viață flori, cruci, inimioare, soare, îngeri și multe alte simboluri, fiecare însoțit de un gând simplu, dar sincer: mulțumirea pentru familie, pentru părinți, pentru prieteni, pentru sănătate sau pentru darurile primite de la Dumnezeu.
La final, toate pietrele au fost așezate într-o expoziție improvizată, devenind mărturia unei lecții pe care cei mici au învățat-o fără manuale: recunoștința înfrumusețează sufletul și schimbă felul în care privim lumea.
Un moment aparte l-a reprezentat colaborarea dintre copiii mai mari și cei mai mici. Cei de 9–10 ani i-au sprijinit pe cei de 4–7 ani, ajutându-i să picteze și să-și exprime ideile.
Atelierul de lucru s-a transformat, astfel, într-o lecție despre răbdare, responsabilitate și grijă față de aproapele.
Bucuria trăită în curtea bisericii
După o binemeritată pauză, curtea bisericii s-a umplut de râsete și voie bună. Jocurile de mișcare au adus energie și entuziasm, iar „Vânătoarea de comori din Grădina Raiului” i-a provocat pe copii să observe frumusețea naturii și bogăția creației lui Dumnezeu.
Au căutat frunze, pietre, culori și alte elemente din natură, descoperind că minunile nu se găsesc doar în povești, ci și în lucrurile simple pe care adesea le trecem cu vederea.
Ziua s-a încheiat într-o atmosferă liniștită, la umbra copacilor, cu o poveste plină de învățăminte despre recunoștință. Fiecare copil a fost invitat să spună, într-un singur cuvânt, cum s-a simțit.
Răspunsurile, „fericit”, „iubit”, „bucuros”, „recunoscător”, au fost, poate, cea mai frumoasă evaluare a întregii zile.
Rugăciunea și masa oferită participanților au încheiat ziua în care sufletele s-au apropiat unele de altele.
Ateliere pentru adolescenți
În timp ce cei mici au învățat prin joc, aproximativ 20 de adolescenți au participat la o serie de ateliere educaționale dedicate dezvoltării personale și intelectuale.
Profesorii Oana Țăranu, Geta Neculau, psihologul Luiza Nica și profesorii Otilia Grădinariu și Grigore Chiticariu au abordat teme din domeniile limbii române, matematicii, psihologiei și religiei, oferindu-le tinerilor ocazia de a dialoga, de a pune întrebări și de a privi provocările vârstei lor dintr-o perspectivă echilibrată și responsabilă.
Pelerinaj la Schitul Stânișoara
În ziua de 2 iulie, când Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, participanții au pornit într-un pelerinaj la Schitul Stânișoara, ridicată în mijlocul naturii, pe colinele din comuna Mălini.
Împreună cu părintele protoiereu Adrian Dulgheriu au participat la Sfânta Liturghie din ziua sărbătorii, înălțând rugăciuni de mulțumire și cerând binecuvântare pentru familiile lor.
După slujbă, pe platoul din apropierea Crucii Talienilor, copiii au petrecut câteva ore în natură, jucându-se și bucurându-se de frumusețea locului. Agapa frățească și popasul făcut la așezământul eclesial „Sfântul Ilie” din Suha, din comuna Mălini, unde părintele Pavel Norocel i-a întâmpinat cu apă rece și înghețată, au întregit o zi pe care mulți dintre participanți o vor păstra multă vreme în suflet.
Lecții care pot salva vieți
Ultima zi a fost dedicată educației pentru siguranță. Reprezentanți ai Poliției Municipiului Fălticeni și ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență le-au vorbit copiilor despre prevenirea pericolelor și le-au prezentat noțiuni de bază privind acordarea primului ajutor.
Prin demonstrații practice și explicații accesibile, cei mici au înțeles că responsabilitatea față de propria viață și față de cei din jur începe prin gesturi simple, dar esențiale.
Investiție în sufletele copiilor
La finalul celor trei zile, fiecare participant și fiecare voluntar a primit o diplomă, însă adevărata răsplată nu s-a regăsit în hârtia oferită, ci în zâmbetele copiilor, în prieteniile legate și în amintirile create împreună.
Școala de Vară de la Parohia „Sfântul Ilie” din Fălticeni este lecția care arată că Biserica poate deveni, mai ales în timpul vacanței, un spațiu viu al educației, al comuniunii și al speranței.
Aici, prin rugăciune, joc, dialog și grijă față de aproapele, s-a țesut o adevărată „plasă a prieteniei”, una care nu se destramă odată cu sfârșitul programului, ci continuă să unească suflete și să rodească în comunitate.
