Un erou uitat: Generalul Alexandru PastiaPersonalități

Un erou uitat: Generalul Alexandru Pastia

Așa se numeşte evocarea profesorului doctor Emil Perjeriu dedicată generalului Alexandru PASTIA , publicată în “Opinia fălticeneană” din iunie-iulie 2001, pagina 2.

O reluăm pentru că, amintindu-i şi pomenindu-i pe înaintaşii noştri, păstrăm vie frumuseţea lor sufletească şi morală.

Cu un deosebit respect, matematicianul Emil Perjeriu o evocă, încă de la început, pe mama celui ce va deveni un erou al neamului. Despre ea ne spune că era “vrednică de toată stima concetăţenilor pentru modul în care şi-a educat fiul în spiritul dragostei de patrie de care acesta a dat dovadă mergând până la sacrificiul de sine, jertfindu-şi viaţa alături de camarazii săi de arme”.

“…Olga Millo (Coana Olguţa), măritată Pastia, care locuia pe strada Ştefan cel Mare, pe partea stângă, prin 1949, avea venerabila vârstă de 85 de ani. (…) Cu toată vârsta înaintată era perfect lucidă, deosebit de cultă, întrucât îşi făcuse studiile la Lemberg…”

Fiul Alexandru s-a născut la 25 ianuarie 1893, la Fălticeni.

După absolvirea Gimnaziului “Alecu Donici”, în1907, a ales cariera militară şi a făcut studii superioare în Germania.

A luptat, ca sublocotenent, în Primul Război Mondial şi a căzut prizonier; reîntors în ţară, a absolvit Şcoala de Război din București şi a fost încadrat ca maior, la Marele Stat Major; avansat locotenent-colonel, a fost numit ataşat militar la Belgrad şi, apoi, ataşat militar în Iugoslavia.

A fost comandant al Şcolii de ofiţeri activi de Infanterie.

 A deținut, un timp, funcţia de şef al Casei Militare Regale.

Iată ce se menţionează în lucrarea “Antonescu, Mareşalul României şi războaiele de reîntregire“, editată de Centrul European de Cercetări Istorice din Veneţia: “ofiţerul Pastia avea o frumoasă cultură, comportament demn de ostaş desăvârşit…”

A plecat, în 1941, la cerere, pe Frontul de Est; rechemat în ţară, a primit comanda Şcolii Superioare de Război.

În acest timp, pe frontul de la Cotul Donului, armata română  desfăşoară, între 19 şi 25 noiembrie 1942, o dârză operaţie de apărare împotriva armatelor sovietice. Beneficiind de o superioritate zdrobitoare de forţe, în special blindate, trupele sovietice reuşesc să străpungă dispozitivul de apărare realizat de armata română. Luptele sunt dramatice.

“Venindu-i rândul la stagiul pe front, a trecut la comanda Diviziei 1 Blindate.

 Pentru ziua de 22 noiembrie 1942, s-a organizat un contraatac masiv, cu care de luptă, dispunându-se constituirea unui grup mecanizat din Divizia 1Blindată română  sub comanda colonelului Pastia şi Divizia  a 202-a germană. (…)

În dimineaţa acelei zile, Divizia 1 Blindată română, sosind la punctual de întâlnire cu divizia blindată germană, nu găseşte pe nimeni. După un timp de aşteptare, gen. Pastia porneşte cu divizia să-şi îndeplinească misiunea. (…) La contactul cu inamicul, este primită de un tir puternic de artilerie.(…) Aflat într-un car de luptă în mijlocul dispozitivului diviziei, gen. Pastia cade eroic, la Cotul Donului, în timp ce dădea dispoziţii unităţilor sale.

Acţiunea a eşuat din cauza forţei slabe a atacului dat cu jumătate din efectivele destinate iniţial. Divizia germană nu a sosit la punctul de întâlnire deoarece, staţionând timp îndelungat pe câmp, rozătoarele au distrus cablurile electrice ale tancurilor. Când să fie puse motoarele în funcţiune, s-a observant pana de electricitate.”

Înmormântat iniţial la Rostov, este apoi adus în ţară şi înhumat la Cimitirul Militar Ghencea din Bucureşti.

Este decorat cu Ordinul “Mihai Viteazul” şi înaintat, post-mortem, la gradul de general de brigadă.”

În anii 1943-1944, ne mai spune  profesorul doctor Emil Perjeriu, “într-una din camerele Muzeului Ciurea, situat pe atunci în clădirea de pe Strada Mare vis-à-vis de primărie, se afla la loc de cinste uniforma militară a generalului erou Pastia. După 1944 a dispărut de la locul ei din muzeu, iar mai apoi însuşi muzeul de o valoare inestimabilă pentru fălticeneni, care găzduia acest exponat.”

Prin decretul numărul 138 din 30 mai 1995, publicat în Monitorul Oficial nr.109/1 iun. 1995, s-a acordat drapelul de luptă  Brigăzii 63 Tancuri  “General Alexandru Pastia”.

Iar în Sibiu, în Cartierul Veteranilor de Război, o stradă poartă numele “Strada Colonel Alexandru Pastia”.

Fălticeniul a dat țării un număr apreciabil de militari de carieră care, crescuți în cultul onoarei și demnității, au dat dovadă de vitejie pe câmpul de luptă, mergând până la sacrificiul suprem.

De asta ar trebui să aibă și orașul nostru un Cartier al Veteranilor în care străzi să se numească “General Alexandru Pastia”, “General Gheorghe Rozin”…

Facebook Comments

ȘTIRI