Un erou al zilelor noastre: Faceți cunoștință cu meșterul Nistor Georgel din satul PăiseniDiverse

Un erou al zilelor noastre: Faceți cunoștință cu meșterul Nistor Georgel din satul Păiseni

Mereu interesați să se încununeze cu aureole, cât mai vizibile și dacă se poate cu efecte hipnotice asupra opiniei publice, oamenii și deopotrivă instituțiile uită, aproape de fiecare dată, ascund sau neglijează să ofere detalii complete referitoare la realizatorii fiecărei pietre scumpe de pe coroanele lor luminoase. 

Coroane ce și le pun pe capete la diferite evenimente, spre fală, mândrie și uneori cu un hidos cult al personalității.

Dedicați nobilei idei de a contribui prin fapte modeste la promovarea cultului eroilor în societatea noastră aflată încă în declin, de a construi cu mințile și sufletele noastre busole funcționale care să le indice, cel puțin copiilor/ tinerilor calea spre un românism autentic, fundamentat în primul rând pe respect pentru faptele eroice ale înaintașilor, noi, membrii Filialei Județene Suceava ,,Plăieșii” a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” riscăm să cădem în păcatul lumesc pe care l-am evidențiat.

De fapt, cred că am și făcut-o, și mai mult, am persistat în acest păcat.

Există însă o cale de a ne ridica de pe inimi această grea apăsare și a redeveni ceea ce poate românii destoinici, cuminți și înțelepți așteaptă, în tăcere, de la noi.

Această cale, de mântuire, nu este nimic altceva decât spovedania. 

Dragă cititorule al acestui mesaj, consideră-te pentru câteva clipe trimisul lui Dumnezeu pe Pământ, ascultă-ne păcatul pe care vrem să ți-l împărtășim, gândește-te la o cale de a ne elibera de el și nu în cele din urmă, iartă-ne!

Iartă-ne că nu ți-am adus la cunoștință îndeajuns, sau nu ți-am oferit suficient de multe informații despre mâinile care, coordonate de o minte și un suflet nobil de român autentic, au modelat în lemn, cum nu se putea mai bine, toată esența mesajului vizual adus ție spre cinstirea multor eroi suceveni.

Acest bun român are un nume, o istorie, o familie și nu în cele din urmă un tezaur material pe care nu l-a ferecat cu lacăte, ci ți l-a lăsat la vedere, să te bucuri neîntrerupt de el și dacă poți, să-i deslușești mesajul ce-a vrut să ți-l transmită.

Iubitor de carte, dar îngrădit de viață pentru a se dedica ei în forme avansate de învățământ, acest om a alergat spre școală, a iubit-o și i-a înțeles menirea. 

Pentru aceasta a învins însăși împotrivirea părinților, țărani munteni care descoperind la fiul lor mintea ageră ca apele pâraielor limpezi de munte și brațe puternice ca stâncile, îl voiau acasă, ajutorul lor de nădejde. 

Acest om a fost un aventurier atunci când a trebuit să fugă de acasă spre lumina școlii românești.

Ca în orice lucrare lumească, a existat un compromis: a primit încuviințarea părinților de a urma Liceul de construcții din Câmpulung Moldovenesc, ale cărui cursuri le începuse în taină, fără știința lor.

Așadar, când îi analizați opera, nu vă așteptați să vă argumenteze frumusețea ei prin punerea la dispoziție a unui teanc de diplome și medalii. Ele nu există!

Există însă argumente materiale și spirituale ce nu se vor topi odată cu ființa lui pământeană.

În opera lui există sculptate în lemn flori de munte, pe care fiecare erou sucevean, viu de s-ar fi întors din războaie, le-ar fi dăruit iubitei lui, le-ar fi purtat la pălărie sau, îmbătrânite fiind, i-ar fi căzut sub tăișul coasei cu care el știa prea bine să-și brăzdeze veșnicia acasă, în munții, pe dealul sau în câmpia lui românească.

În opera lui există lemn de stejar și frunze ale acestuia, sculptate în însuși trupul acestui copac.

Bunul și modestul nostru român a înțeles și respectat dorințele sufletelor consătenilor lui, plecați de acasă ca soldați feciori și reîntorși eroi, cu  fapte de vitejie, dar nu și cu trupurile tari ca stejarul, lăsate stavilă potrivnicilor neamului românesc.

În opera lui există spice de grâu, pe care eroii ce îi venerează, vii de-ar fi fost, ar fi știut să le transforme, cu trudă, în pâine curată și cinstită pentru acest popor iubitor de pace.

În opera lui există mai multe coloane ale infinitului, oglindite în măreția stâlpilor ce susțin porțile bucovinene de la cimitirele eroilor neamului.

În opera lui există visare, oglindită prin struguri pe care, feciorii români deveniți eroi, vii de-ar fi fost, i-ar fi transformat în vin. 

…Vin pe care l-ar fi băut, cu miresele și oamenii satului românesc la nunțile lor. 

…Vin pe care l-ar fi oferit la botezurile fiilor și fiicelor lor, odrasle ce sigur ar fi știut să și le crească cu dragoste pentru Dumnezeu și țară.

…Vin pe care, purtători de credință fiind, l-ar fi adus ca paos, la biserică, spre veșnica pomenire a străbunilor, mulți dintre aceștia, eroi ca și ei. 

În opera lui, vie fiind, auzi glasul muntelui pentru că în dranița ce acoperă troițele și frumoasele porți bucovinene a fost dăltuit și finisat, cu sufletul, vântul munților, doină neîntreruptă pe care eroii preaslăviți de bunul nostru român o vor asculta, pentru veșnicie. 

Vii de-ar fi fost, eroii cărora meșterul nostru popular, cu nume și prenume, Nistor Georgel din satul Păiseni, comuna Cornu Luncii, județul Suceava le-a dăruit câte ceva din viața pământeană, s-ar fi comportat exact ca și el și și-ar fi preamărit străbunii eroi cu ce ar fi avut mai valoros în mintea și brațele lor.

Poate cercetându-i viața și descoperind-o atât de curată, însăși eroii ale căror suflete s-au înălțat la ceruri l-au ales pe Georgel Nistor să fie realizatorul, UNIC, al tuturor elementelor din lemn ce împodobesc două dintre obiectivele din municipiul Suceava, închinate lor, sutelor de mii de ostași care în anii Primului Război Mondial, au dat ofrandă viețile lor, lui Dumnezeu și Țării, pentru o Românie Mare, Demnă și Veșnică.

Acoperișul de draniță al Troiței din cimitirul „Pacea”, ridicată la căpătâiul eroului bucovinean Ion Grămadă, precum și toate elementele de lemn ce sunt amplasate pe parcela destinată Cimitirului eroilor căzuţi la datorie în Primul Război Mondial din Cimitirul Bisericii „Sfânta Treime”/ Cartierul Burdujeni al municipiului Suceava (supuse reabilitării în anul 2017 și respectiv 2018), au fost realizate, fără niciun fel de costuri, de către acest mare om, Nistor Georgel.

Aceasta este spovedania noastră, dragă cititorule. 

Șterge păcatele noastre lumești și ne dă drept canon nobila jertfă de a pomeni neîncetat  eroii neamului nostru.  

Fără teama de a greși, te mai rugăm să-l categorisești pe acest român destoinic, cuminte și înțelept, ca și tine de altfel, un erou al zilelor noastre, de pace.

Contribuția lui la preamărirea eroilor suceveni nu se oprește aici. A realizat, în mare parte, toate elementele de lemn ce le veți descoperi la Monumentul eroilor din Cartierul Burdujeni al municipiului Suceava.

Și aici veți regăsi, din nou, flori de munte, lemn și frunze de stejar, spice de grâu, coloane ale infinitului și multă visare, reliefată în struguri, fiecare dintre acestea atât de dragi eroilor noștri români.

Numai dacă ar fi fost vii, ca și noi, cei care încă mai avem atâtea și atâtea de învățat cum să le prețuim faptele înălțătoare!

Col. (r) Constantin I. Crăciun

Facebook Comments

ȘTIRI