173
Motivaţia pentru apariţia bioeticii este că instinctul supravievieţuirii ,,nu este suficient şi apărea, în consecinţă, necesitatea unei noi ştiințe” (Elio Sgreccia, Victork Tambone, Manual de bioetică, Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, 2001, p. 4). Potter merge mai departe cu conceptualizarea introducând...
67
Ecumenismul se referă la dialog între confesiunile creştine (ortodoxism, catolicism, protestantism). Trebuie pornit la ideea că pentru această despărţire a fraţilor creştini sunt vinovate doar ambiţiile umane. Au existat numeroase conflicte între creştini şi se poate vorbi chiar de o povară a unor divergenţe atavice....
44
Ecumenismul se referă la dialog între confesiunile creştine (ortodoxism, catolicism, protestantism). Trebuie pornit la ideea că pentru această despărţire a fraţilor creştini sunt vinovate doar ambiţiile umane. Au existat numeroase conflicte între creştini şi se poate vorbi chiar de o povară a unor divergenţe atavice....
35
Din cele mai vechi timpuri modul cum a fost creat universul a preocupat gândirea umană. Ideea de Dumnezeu este punctul culminant, dar şi ideea obsedantă a existenţei umane.
Ştiinţa face diverse descoperiri, dar fără să reuşească să pătrundă toate tainele existenţei umane. Orice începe trebuie să aibă şi o cauză,...
42
Știința s-a născut din nevoile practice ale vieții, iar omul de știință a ajuns chiar să afirme că problematica spirituală constituie doar o speculație (ideea este prezentată în Mircea Florian, Rostul și utilitatea filosofiei, Editura Fudațiunii I. V. Socec, București, 1935, p. 21). Lumea modernă este vrăjită de...
302
Definiţia termenului de filosofie are geneza în limba greacă şi se poate defini ca dragoste de înţelepciune. Pentru prima dată termenul a fost folosit de matematicianul Pitagora. Acesta a definit cu ajutorul acestui termen pe iubitorii de înţelepciune şi astfel philosophia a dobândit un sens sacru şi etic (D. Laerzo, Vite dei...
84
Ipoteza de bază a raţionalismului arată că acesta este ,,activitatea spontană, chiar creatoare a gândirii” (Mircea Florian, Scrieri alese, Editura Academiei Române, 1968, p. 47). Este o activitate care nu este afectată din exterior şi care descrie realitatea. La rândul lui anti-raţionalismul este ,,o cruciadă îndreptată...
39
Oamenii de ştiinţă dar şi oamenii obişnuiţi ar trebui să nu uite cuvintele psalmistului: ,,Eu caut faţa ta)/ Faţa ta, Doamne, o caut neîncetat/ Nu ascunde faţa ta de la mine ! (Psalmul 27, 8b – 9a).
În lumea actuală fără repere, telogia se impune a fi considerată ,,înţelepciunea de viaţă care nu ne lasă în...
84
În istoria filosofiei medievale orizontul de gândire al istoriei filosofiei se ocupă de filosofia creştină. Evul mediu a fost marcat de aşa numiţii doctori ai filosofiei creştine ,,cunoscuţi sub numele de scolastici care au înfăptuit o operă colosală: au cules cu grijă roadele bogate şi abundente ale învăţăturii...
48
Omul biblic se raportează de obicei la lumea antică. De exemplu, Abraham aparţine unei lumi pe cale de sedentarizare dar care incă nu practică agricultura. Acest om la fel precum cel de azi se întreabă cine şi ce este omul. Biblia nu este o carte de istorie şi nu prezintă poveşti sau ambiente culturale. Este o istorie...
