Întâmplări din Primul Război MondialRememorări

Întâmplări din Primul Război Mondial

Orice război aduce cu sine lucruri nefirești, întâmplări ciudate și triste, oameni transfigurați sufletește, destine răsturnate de o minte bolnavă și însetată de putere.

Mărturiile războaielor au rămas scrise în cărți de istorie, în documente, dar mai cu seamă pe mormintele comune și crucile anonime.

Uneori războiul aduce cu sine și întâmplări care ni se pot părea nelalocul lor, dar războiul nu are conștiință, dar războiul nu iartă.

Una dintre întâmplările de care vreau să amintesc aici m-a impresionat în copilărie, când am auzit-o pentru prima dată de la tatăl meu.

Ea s-a consumat în localitatea Nămoloasa (acolo unde s-a-necat mireasa), la sfârșitul lunii august 1917, când o companie de soldați români făcea baie în râul Siret.

Fiind luați prin surprindere, soldații români au fost înconjurați de nemți, dar nu s-au pierdut cu firea, ci au trecut la contra-atac, îmbrăcați sumar, doar în cămășile albe.         S-au  luptat folosindu-se de tolba cu grenade de la șold și de baionetele neîndurătoare cu pielea dușmanului.

Comandantul suprem al armatei germane era renumitul Mackensen, care, privind bătălia de la distanță prin binoclu, a rămas impresionat de vitejia, de nebunia și îndărătnicia soldaților români care nu voiau să cedeze în fața unei armate superior dotată.

Întrebând cine sunt cei îmbrăcați în alb (cunoștea foarte bine uniforma românilor) care luptă cu atâta curaj, i s-a răspuns: ,,Tot români.’’ Deci românii erau cunoscuți pentru isprăvile lor când era vorba de țărișoara lor.

Un lucru nefericit din Primul Război Mondial a fost și acela care s-a petrecut la Broșteni, comuna Cotârgași, județul Suceava.

La 5 kilometri de Broșteni exista o biserică frumoasă, pitorească, pictată de Octav Băncilă.

Trupele austro-ungare care înaintau dinspre Vatra Dornei, lipsite de conștiință și umanitate, au transformat biserica în grajd pentru cai. Animalele au fost adăpostite în sfântul lăcaș fără remușcări și păreri de rău. Iată, fapte reprobabile, de neînchipuit în vremuri liniștite și tihnite de pace, fapte reale și pline de dramatism.

Să dea bunul Dumnezeu să vorbim despre războaie doar la trecut, iar feciorii noștri să ardă doar în focul dorului, nu al războiului, cum zice un cântec.

ȘTIRI