Dumitru Prunariu – 7 zile, 20 de ore, 42 de minute şi 52 de secunde în spațiuPersonalități

Dumitru Prunariu – 7 zile, 20 de ore, 42 de minute şi 52 de secunde în spațiu

Cel de al 103-lea pământean ajuns în Cosmos este românul Dumitru Prunariu.

După o serioasă pregătire prealabilă timp de trei ani în orăşelul stelar, a efectuat împreună cu un echipaj misiunea spaţială Intercosmos Soiuz 40 în urmă cu 38 de ani.


La 14 mai 1981 de pe cosmodromul din Kazahstan a început aventura spaţială a zborului în jurul Pământului cu o viteză de 28000 km/h pe o orbită înclinată faţă de ecuator cu 51,6˚.

Manevrele celor doi – Prunariu şi Leonid Popov – îmbrăcaţi în costum de scafandru cosmic, au făcut posibilă desprinderea navei cosmice de ultima treaptă a rachetei când se afla la 3000 km de punctul de lansare, după 8 minute şi 50 de secunde de zbor.

Cu precizie deosebită, la 15 mai, nava cosmică a fost cuplată la complexul orbital Saliut unde au rămas şapte zile, realizând împreună cu alţi cosmonauţi cercetări şi experimente ştiinţifice în domeniul fizicii nucleare, a astrofizicii, medicinii aeronautice, biologiei şi tehnologiei cosmice.

Experimenul Reo a avut în atenţie modificarea circulaţiei sangvine cerebrale în timpul misiunilor spaţiale; experimentul Nanobalanţa a urmărit straturile protectoare subţiri de bioxid de siliciu; experimentul Biodoza a măsurat câmpurile de radiaţie cosmică; experimentul Astro a identificat formele de existenţă ale materiei nucleare.

Odiseea spaţială în spaţiul extraatmosferic, fascinantă precum cea imaginată de Jules Verne „De la Pământ la Lună”, evidenţia faptul că în 24 de ore se trecea de la noapte la zi şi invers de 16 ori, aparatul cosmic înregistrând variaţii de temperatură de la +150 grade în zonele radiate de Soare la -150 grade în timpul trecerii prin umbra Pământului, înconjurând astfel Pământul de 125 de ori. A admirat prin hublourile staţiei cosmice frumuseţea acestuia, învingând bariera gravitaţională.

Misiunea a fost îndeplinită, iar la 22 mai 1981, capsula de coborâre a navei spaţiale a aterizat tot în stepa Kazahstanului.

Primul Icar român mărturiseşte: „mi-e dor de cosmos”. Acolo a respirat din „aerul de acasă” convins că în spaţiul cosmic n-ai naţionalitate, eşti cetăţean al Pământului şi al Planetei urmărind un program ştiinţific unic.

Făcând parte din elita astronauţilor, Dumitru Prunariu s-a manifestat ca o personalitate activă. Preşedinte onorific al Agenţiei Spaţiale Române, membru eminent al Asociaţiei Exploratorilor spaţiului cosmic şi preşedinte al Consiliului de Ne-militarizare a Spaţiului Cosmic în cadru ONU, având în atenţie un program responsabil privind studiul energiei solare, a asteroizilor, precum şi a deşeurilor cosmice.

Numeroase distincţii îl onorează: Ordinul Naţional „Steaua României” cu grad de ofiţer, membru de onoare al Academiei Americano- Române din California.

Fără a fi cea mai mare, dar cea mai importantă mi se pare cea oferită de Hermann Oberth, părintele navigaţiei spaţiale, trăitor mare parte din viaţă în Ardeal, deci un connaţional pentru care a nutrit un deosebit respect.

Călătoriile cosmice au avut începutul în zborul de acum 50 de ani al lui Iuri Gagarin antrenând apoi 400 specialişti din care doar 26 au depăşit orbita Pământului.

 Costurile acestor misiuni cu echipaj uman fiind prea mari, s-au lansat în cosmos navete spaţiale robotizate.

Telescopul gigant Hubble cu echipament perfecţionat şi calculatoare de bord, fără prezenţă umană, aflându-se la o distanţă de 7000 ani-lumină de Pământ, explorează infinitul ca un ochi uriaş.

„La cinci minute după Cosmos”, carte realizată de Dumitru Prunariu împreună cu Al. Stark, şi după 38 de ani de la reuşita românească în aerospaţiu, primul cosmonaut român militează la viitorul Planetei şi al cosmonauticii.

Şi cum mama temerarului român provenea din Fălticeni şi copilul de altădată a respirat şi aerul moldav pe strada Sucevei, este un motiv în plus de a ne mândri şi de a-l omagia.

Facebook Comments

ȘTIRI