Cum diagnosticăm și tratăm infecțiile respiratorii. Ce sfaturi dă un medic specialist de la Laboratorul Dorna MedicalSănătate

Cum diagnosticăm și tratăm infecțiile respiratorii. Ce sfaturi dă un medic specialist de la Laboratorul Dorna Medical

Un subiect de „sezon” și mereu actual pe perioada anotimpului rece. Infecțiile respiratorii. Acestea sunt una dintre cele mai frecvente afecțiuni care se manifestă la adulți și copii.

În general, infecțiile respiratorii, care sunt cauzate de virusuri sau bacterii, sunt denumite răceli.

Odată cu venirea temperaturilor reci, apar și cazurile de răceala, gripă sau, mai grav, pneumonie.

Respirația este funcția prin care se asigură continuu aportul de oxigen din aerul atmosferic până la nivelul celulelor care îl utilizează.

Plămânii și căile aeriene sunt expuse puternic agenților externi: bacterii, virusuri, praf, fum de țigară. În mod normal, corpul se apară de agenții infecțioși prin intermediului sistemului imunitar și cel al mucoaselor.

Cristina Filipaș, medic specialist în cadrul Laboratorului Dorna Medical, explică efectele folosirii antibioticelor fără chibzuință, ne vorbește despre infecții și cum putem limita efectele acestora.

Medic specialist Cristina Filipaș – Laboratorul Dorna Medical

Ce ne puteți spune despre infecțiile de tract respirator?

Infecțiile de tract respirator reprezintă cea mai frecventă afecțiune acută pentru care pacienții se adresează medicului. Ce trebuie să știm este că în marea majoritate a cazurilor acestea sunt cauzate de virusuri.

Aceste infecții reprezintă o cauză frecventă de anxietate, în special pentru părinții care au preșcolari sau școlari mici, însă vreau să îi asigur că este normal ca un copil care frecventează colectivitatea să aibă între 7 și 10 viroze pe an.

În funcție de natura lor, virală sau bacteriană, infecțiile de tract respirator superior se manifestă clinic diferit: cele virale se manifestă cu tuse, secreții nazale, dureri în gât, faringe hiperemic („roșu în gât”) și febră moderată, pe când cele bacteriene se manifestă cu ganglioni cervicali măriți, sensibili, febră mare, fără tuse, stare generală alterată, imposibilitatea deglutiției și amigdale mărite în volum, cu exudat.

Se știe că românii sunt mari consumatori de antibiotice. Se justifică folosirea antibioticelor în acest caz?

Din păcate așa este, ne aflăm pe locul II în UE ca și consum de antibiotice, prescrierea acestora fiind în multe cazuri nejustificată.

Antibioticele tratează infecții bacteriene, ori, așa cum am spus, marea majoritate a infecțiilor de tract respirator sunt virale. Virusurile sunt foarte diferite de bacterii.

Antibioticele au fost concepute pentru a funcționa împotriva unor anumite elemente ale bacteriilor, care nu se regăsesc și la virusuri. Antibioticele NU vindecă infecții provocate de virusuri! Această prescriere nejustificată se face de multe ori pe un raționament simplist: „febră=infecție=antibiotic”.

Prescrierea unui tratament antibiotic trebuie să se facă pe bază unui diagnostic clinic însoțit de un diagnostic bacteriologic.

Legat de diagnosticul de laborator, ce teste sunt utile în aceste afecțiuni?

O utilitate mare o are testul rapid de detectare a antigenului de Streptococ beta-hemolitic grup A – principala cauza a faringitelor bacteriene. Acest test oferă un diagnostic rapid (în aproximativ 15 minute), rezultatul pozitiv confirmând prezența Streptococului beta-hemolitic grup A.

De asemenea, trebuie efectuată și o cultură exudat faringian, în care, pe lângă Streptococului beta-hemoltic grup A, se poate pune în evidență și prezența altor streptococi ce pot produce infecții – Streptococii beta-hemolitici C și G.

Hemoleucograma și proteina C reactivă pot suferi modificări în acest tip de infecții, însă dacă infecția este localizată aceste analize pot să nu fie modificate.

Anticorpii antistreptolizina (ASLO) se recomandă atunci când se suspicionează o reacție poststreptococică, cum ar fi febra reumatismală acută. Unele persoane pot rămâne cu un titru ASLO crescut pe o perioadă îndelungată, fără semnificație clinică.

Dacă medicul pediatru sau medicul de familie consideră necesar în urma examenului clinic, se poate efectua și determinarea anticorpilor Ebstein-Barr Virus, cauza mononucleozei infecțioase. La copiii cu infecții extrem de frecvente este utilă și investigarea sistemului imun, în special determinarea Imunglobulinei A.

Nu se recomandă recoltarea secreției nazale, o cerere des întâlnită, întrucât această oferă rezultate irelevante, detectându-se colonizanți care nu au legătură cu boala actuală.

Aș vrea să subliniez faptul că la 90% din copiii ce frecventează o colectivitate se poate detecta prezența unei bacterii în fosele nazale (Moraxella catarrhalis, Streptococcus pneumoniae, Haemophylus influenzae, Staphylococcus aureus).

Exudatul nazal NU reprezintă o analiză utilă în diagnosticul infecțiilor de căi respiratorii superioare, uneori rezultatul furnizat de laborator pentru această analiză reprezentând o cauză a prescrierii nejudicioase de antibiotice.

Care sunt pericolele folosirii nejudicioase a antibioticelor?

De multe ori am auzit din partea părinților afirmații de genul: „I-am dat antibiotic să-l pun mai repede pe picioare!”. Acest raționament este profund greșit – antibioticele nu sunt „leacuri-minune”, nu îi facem niciun bine copilului dându-i antibiotice nejustificat, dimpotrivă.

Pe lângă faptul că nu grăbesc vindecarea unei infecții virale (ele acționând împotriva bacteriilor!), se produc perturbări grave ale florei intestinale (după un tratament antibiotic este necesar un interval de patru ani pentru refacerea florei intestinale, a microbiomului).

De asemenea, acestea afectează pe termen lung sistemul imunitar și sunt chiar implicate în apariția obezității la copii.

Un aspect foarte important este și acela că administrarea nejudicioasă a antibioticelor duce la apariția unor tulpini multi-rezistente, a unor „supermicrobi”, foarte greu, uneori chiar imposibil de tratat.

Legat de tratamentul antibiotic, este necesară efectuarea antibiogramei pentru a începe tratamentul antibiotic într-o infecție streptococică?

Este o întrebare care îmi este des adresată și voi încerca să lămuresc acest aspect. Din fericire, streptococii beta-hemolitici au rămas printre puținele bacterii sensibile la penicilină și la antibioticele din familia ei, numite beta-lactamine, deci conform ghidurilor medicale nu este necesară efectuarea antibiogramei, întrucât nu există tulpini rezistente.

Singura indicație pentru efectuarea antibiogramei este la persoanele alergice la Penicilină, la care trebuie să li se administreze un antibiotic dintr-o altă clasă.

În cazul în care copilul nu se vindecă în urma tratamentului cu beta-lactamine este fie că nu i-a fost administrat corect și complet antibioticul , fie pentru că s-a reinfectat odată cu întoarcerea în colectivitate și nu pentru că ar fi rezistent la Penicilină.

Ce am putea face pentru a limita apariția acestor infecții?

Infecțiile respiratorii se transmit prin intermediul picăturilor Pfluge, care sunt eliminate odată cu strănutul, deci simpla folosire a șervețelelor nazale atunci când strănutăm, acoperirea gurii când tușim limitează transmiterea infecțiilor respiratorii.

După mai bine de 100 de ani, cuvintele dr. William Osler rămân încă valabile: „Apa, săpunul și bunul-simț sunt cei mai buni dezinfectanți”.

În cadrul laboratoarelor Dorna Medical din Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Bistrița, precum și în toate punctele de recoltare, puteți efectua cea mai complexă gamă de analize medicale, printre care și cele enumerate până acum: cultură exudat faringian (+la nevoie Antibiogramă), antigen Streptococ grup A, serologie Virus Epstein Barr (IgGVCA, IgMVCA, IgGEBNA1), imunogramă (IgG, IgA, IgM).

Facebook Comments

ȘTIRI