Cauzele, simptomele și tratamentul unui accident vascular cerebral. Interviu cu medicul specialist neurolog Emilia Beșleagă de la Policlinica Dorna MedicalSănătate

Cauzele, simptomele și tratamentul unui accident vascular cerebral. Interviu cu medicul specialist neurolog Emilia Beșleagă de la Policlinica Dorna Medical

Accidentul vascular cerebral afectează 60.000 de români în fiecare an. Statisticile arată că mai mult de jumătate dintre ei mor. Dacă cei afectați ar ajunge la timp într-un spital și dacă s-ar face tratamentul potrivit, nu doar că ar trăi, dar nu ar rămâne nici cu sechele.

Un accident vascular cerebral apare atunci când aportul de sânge la o parte a creierului este întrerupt sau redus, privând țesutul cerebral de oxigen și nutrienți.

În câteva minute, celulele creierului încep să moară. Daca celulele creierului mor sau sunt deteriorate, simptomele apar în părțile corpului pe care le controlează aceste celule ale creierului, manifestările fiind de slabiciune bruscă, paralizie sau amorțeală a feței, a brațelor sau a picioarelor.

Exista două tipuri principale de accident vascular cerebral: ischemice și hemoragice, ischemicul fiind cel mai frecvent.

Alături de medicul specialist neurolog Emilia Beșleagă, de la Policlinica Dorna Medical, ne-am propus să aflăm cauzele, simptomele și tratamentul în cazul unui accident vascular cerebral (AVC).

Ce este un AVC (accident vascular cerebral)?

Un accident vascular cerebral (AVC) apare atunci când este redusă semnificativ sau întreruptă circulația într-o anumită parte din creier, privând acea zonă a creierului de oxigen. Ca urmare, după câteva minute, celulele creierului vor începe sa moară. Acesta este accidentul vascular cerebral ischemic, care este cel mai frecvent, reprezentând aproximativ 85% din accidentele vasculare cerebrale. Mai exista un alt tip de AVC, cel hemoragic, care presupune sângerare la nivelul creierului și reprezintă restul de 15% din totalitatea AVC-urilor.

În continuare mă voi referi la AVC-ul ischemic, acesta fiind cel mai frecvent.

Care sunt cauzele și simptomele frecvente in cazul unui AVC?

Cauza cea mai frecventă este formarea unui cheag de sânge fie într-o arteră din creier, ca urmare a depunerii de grăsime și modificărilor anormale la nivelul peretelui arterial, fie într-o altă arteră sau în inimă, de unde cheagul se poate desprinde și ajunge în creier, blocând fluxul de sange.

Care sunt factorii favorizanți unui AVC și care sunt simptomele?

Factorii favorizanți principali sunt hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea și fumatul.

Simptomele unui AVC apar brusc. În funcție de zona din creier care este afectată, un AVC se poate manifestă prin amorțeală și/sau scăderea bruscă a forței musculare, uneori până la paralizia unui membru, a unei jumătăți a corpului; sau a unei jumătăți a feței (căderea colțului gurii într-o parte); dificultate în a vorbi sau în înțelegerea altora; dezechilibru și tulburare de mers; pierderea vederii într-o anumită parte a câmpului vizual sau vedere dublă.

Există vreo măsură de prim-ajutor pe care martorii (familie, prieteni, colegi prezenți) o pot acorda bolnavului?

Cel mai important lucru pe care îl pot face cei prezenți este să recunoască imediat manifestările specifice unui AVC și să sune urgent la 112. Dacă aveți suspiciunea că o persoană este în curs de a face un AVC, rugați-o sa facă următoarele 3 lucruri: să ridice ambele brațe (pentru a vedea dacă unul cade involuntar), să zâmbească (pentru a vedea dacă gura este asimetrică) și să spună o propoziție (pentru a vedea dacă își găsește cuvintele și dacă le poate articula).

De asemenea, e important ca anturajul sau pacientul sa rețină ora debutului simptomelor.

Un atac vascular cerebral – AVC – înseamnă automat condamnarea la o viață în scaunul cu rotile?

Nu, consecințele depind de gravitatea AVC și de zona din creier afectată. În urma unui AVC un pacient poate rămâne cu sechele sau se poate reface complet.

Există mai multe forme de accident vascular cerebral, care este cea mai gravă?

Cea mai gravă formă de accident vascular cerebral este AVC-ul hemoragic, deoarece sângerarea din creier este dificil de controlat.

În ce constă tratamentul și reabilitarea medicală? Cu ce specialiști colaborează medicul neurolog?

Tratamentul constă in dizolvarea cheagului care a blocat artera prin administrarea intravenoasa a unei enzime, procedură denumită tromboliză.

Acest tratament se poate realiza doar in primele 4 ore și jumătate de la apariția simptomelor, de aceea este foarte importantă recunoașterea imediată a simptomelor unui AVC. Atunci când cheagul este localizat la nivelul unei artere mai mari din creier se incearcă îndepărtarea mecanică a acestuia, cu ajutorul unui cateter intravascular, procedură numită trombectomie, care este, însă, disponibilă in puține centre din România, deocamdată.

Ulterior se administrează tratament pentru prevenție secundara, care poate consta în medicamente anticoagulante, antiagregante, pentru reducerea nivelului de colesterol, pentru controlul hipertensiunii și alte medicamente, în funcție de particularitățile fiecărui pacient.

Din momentul în care pacientul este stabil din punct de vedere neurologic, se recomandă începerea reabilitării prin kinetoterapie, logoterapie pentru pacienții cu probleme de vorbire sau de înțelegere și ergoterapie pentru a ajuta pacienții să recupereze anumite deprinderi necesare activităților de îngrijire personală sau de la locul de munca.

Recuperarea și stabilirea tratamentului de prevenție presupune colaborarea între medicul neurolog, medicul cardiolog, kinetoterapeut și, în funcție de particularitățile fiecărui pacient, medicul de medicină internă, diabetolog și medici de alte specialități.

Ce (para) investigații pot fi efectuate în cadrul policlinicii/centrelor de imagistică medicală/laboratoarelor clinice Dorna Medical?

Pentru prevenție și evaluarea factorilor de risc se măsoară tensiunea arterială, se fac analize de sânge precum glicemia à jeun (pe nemancate), nivelul colesterolului, nivelul hemoglobinei glicozilate la pacienții diabetici, iar în anumite cazuri și alte analize, precum hemoleucograma, coagulograma, funcția renală si hepatică.

Pentru stabilirea consecințelor asupra organismului și tratament de prevenție secundară se poate face consult neurologic, cardiologic, ecografie cardiacă, Holter EKG pe 24 ore și 48 ore, ecografie de artere carotide și vertebrale, angioCT/ angioRMN pentru examinarea arterelor cerebrale, carotide și vertebrale, consult diabetologic și evaluare de către nutriționist, iar pentru reabilitarea fizică se pot face sedințe de kinetoterapie.

Cum pot preveni riscul de recidivă pacienții care au trecut printr-un AVC și s-au stabilizat?

Riscul de recidivă poate fi prevenit prin tratarea cauzei care a determinat AVC și prin controlul atent al factorilor favorizanți, adică al tensiunii arteriale, al nivelului de colesterol și al greutății, prin renunțarea la fumat și prin controlul atent al glicemiei la pacienții diabetici.

Prevenirea unei recidive se poate face in mare măsură prin modificarea stilului de viață, adoptând o alimentație echilibrată, bogată in legume, fructe și cereale, săracă in grăsimi și zahăr și printr-o viață activă și practicarea regulată a sportului.

Doctorul Emilia Beșleagă este originară din Alba Iulia.

A studiat Medicina la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. A început pregătirea în rezidențiat în cadrul centrului universitar Cluj-Napoca și a continuat în Franța, în cadrul unor spitale universitare din Paris, un stagiu fiind într-un centru de referință pentru AVC.

Programări neurologice – Policlinica Dorna Medical

☎ 0330 100 427
☎ 0751 516 175
☎ 0751 191 445

Facebook Comments

ȘTIRI