Sub semnul inimii: Elegie pentru bunica EvaCultură

Sub semnul inimii: Elegie pentru bunica Eva

O apariţie de colecţie vintage este albumul Gânduri despre Buni Eva, Editura PIM, Iaşi, 2014. El se adaugă prin nobleţea intenţiei şi trăirii cărţii album, V. Gh. Popa Fata noastră, Editura Junimea, 2012, ediţia a treia, ilustrată cu dezinvoltură şi talent de strănepoata Eva Maria Ţepoi. Duioşia cărturarului poet se revărsa în dulce ghiers pentru Anca, Lucian, Magda, Marius şi toţi prietenii lor.

Sensibila fibră artistică a Evei, fiica Magdei şi nepoata Angelei, rezonează cu duioşia paternă a bunicului care intra hâtru în universul celor mici.

Frumos omagiu şi frumoasă dăruire în lanţul imaginar ce porneşte din Mălurenii Galaţiului la Târzia Neamţului presviterei Eva! Şi un sentiment de nobil monolit ce fiinţează în perimetrul moldav iradiind până la Galaţi, unde doctorul Vasile Popa respectă legatul testamentar al părintelui său. Cărţile postume ale profesorului au umplut deja un raft de bibliotecă!

Cu discreţie şi pioşenie, pe aceeaşi lungime de undă, din Fălticeni şi Iaşi, asistăm la alte nobile iniţiative. Treizeci şi cinci de ani de la moartea cărturarului au adus la lumina tiparului ediţia a treia din Fata noastră (nu întâmplător ramura feminină a familiei s-a ocupat de reeditare).

Douăzeci de ani de la decesul bunicii sunt readuşi în albă lumină filială prin  Gânduri despre Buni Eva (după micro-romanul lui V. Gh. Popa Bunica având ca eroină pe Eva, presvitera de la Târzia), tot un micro-roman, dar de altă factură, realizat cu discreţie, duioşie, tandreţe, cuminţenie şi echilibru de Angela şi Magda).

La umbra pomilor în floare nu se văd înfloririle minuscule fără de care viaţa n-ar merge mai departe. Luminată de anotimpuri şi de culorile acestora, cei 20 de ani de la moartea soţiei cărturarului, i-au sporit strălucirea. Înţeleaptă, şi-a veghiat copiii pentru a-i da soţului puterea să înflorească. A ţesut povestea unei iubiri visându-şi viaţa şi trăindu-şi visele în universul casnic. Itinerarul biografic şi spiritual precum şi dosarul iconografic evidenţiază faptul că Buni Eva n-a fost un simplu semn de carte. A dus povara unei vieţi în care şi-a spălat necazurile în frunze amare învăluite şi învălurite în arta supravieţuirii.

Acum, când nisipul nu mai curge în clepsidră, în tihnă iernatică, creatoare a unui climat de familie în care El şi Ea alcătuiau miezul lumii, Ea – Junona, soţia, mama, bunica, străbunica îşi dezvăluie fiinţa lăuntrică, continuând să şoptească modest: numele meu este Nimeni! Albumul recent, încărcat de farmec şi nostalgie, evocă lumea de odinioară pierdută în tonuri sepia şi restituită în manieră personală prin scrisori şi amintiri.

„Naşa Eva a fost modelul” (profesoara Livia Pavel Cristea, mama finei Sanda Ardeleanu); „Simbol al optimismului şi  al bunătăţii” (Alexandru, strănepot, fiul Ancăi); „O văd acum, la fel ca acum 20 de ani: blondă, frumoasă, distinsă, solară (Lucian, nepot); „Când stăteam pe Broscărie, mama se aranja la sărbători într-un ciob de oglindă şi cânta” (Mioara, fiica cea mare); „Piţi a fost pentru mine ca o mamă (Mia, soţia lui Guju, fiul bunicii Eva); „Când închid ochii, văd un chip luminos, cu ochi albaştri şi păr bălai, veselă şi harnică” (Marius, nepotul); „De aceea, eu, fata Magdei, mă numesc Eva” (strănepoata); „Era aşa, ca o marchiză care-şi schimbase palatul cu bucătăria, o mare doamnă care trăia într-o lume mică” (Răzvan, soţul Magdei); „Bunico, ce mult îmi lipseşti!” (Magda, fiica Angelei, cea care a editat albumul); „Distinsă şi frumoasă doamnă” (Radu, soţul Angelei); „Când l-au arestat pe tata, s-a trezit deodată singură în mijlocul unei lumi ostile, cu trei copii” (Angela, fiica cea mică).

Am trăit surpriza unei frumoase cărţi şi cer iertare familiei că am dezvăluit public un univers ţinut cu discreţie secret într-un album de familie cu note inedite.

De pe celălalt mal, profesorul V. Gh. Popa şi soţia sa Eva, zâmbesc timpului. Albumul ne oferă răsfăţ pentru suflet, ochi şi minte.

Doamna Eva, Buni Eva, ne invită să degustăm din bucatele şi dulciurile nemaipomenite. Reţete pretenţioase încropite mai din nimic, dar pregătite cu suflet de mamă şi soţie. Lăudabilă iniţiativa acestui album. Ecoul lui vibrează în toţi cei ce-l răsfoiesc retrăindu-şi propriile amintiri, poveştile de atunci şi de acum într-un timp şi într-un spaţiu sacru.

ȘTIRI

error: Content is protected !!