Străjerii din Dolheștii Mici: 10 ani de căutări și realizăriCultură

Străjerii din Dolheștii Mici: 10 ani de căutări și realizări

Sufletul românului tânjește mereu spre începuturi. Și dacă ne-a fost dat ca prin însăși firea noastră să nu uităm rădăcinile prin care ne tragem seva, zi de zi încercăm să înțelegem cu sfială și sfințenie fărâma de clipă ce pâlpâie în candela timpului.

E nevoie uneori să se mai nască, să renască suflete ce au curajul și puterea să se așeze cu piepturile deschise înspre adierea vântului sau răceala necruțătoare a nopților de iarnă, să se contopească cu propria lor umbră pentru a da sens unor idei.

Nu se putea boteza mai frumos și mai semnificativ acest mănunchi de inimi mari ce stă pază la hotarul neamului nostru pentru a păstra peste timp puritatea izvorâtă din adâncul ființei sale, adevărată comoară cu care ne simțim bogați și permanent noi înșine.

Nimic mai firesc și mai binevenită inițiativa încolțită acum zece ani „pe un picior de plai” mioritic, sfințit de apa Șomuzului Mare – Dolheștii Mici, acolo unde, în luna septembrie a anului 1915, Compania de mitraliere a Regimentului 65 Infanterie crea o linie de apărare în Pădurea Podișor.

Binecuvântați de preoții din sat – Neculăiasa Valentin și Onea Mihail -, Liuță Ciprian, Asofiei Marcel, Chioaru Cezar, Gavrilei Valerică, avându-l în frunte pe inimosul Gheorghiță Ciocârlan au pus bazele grupului folcloric de datini și obiceiuri „Străjerii”.

Dacă s-au gândit sau nu, atunci, la nașterea acestei forme de exprimare a sentimentelor pure și spontane, au reușit să înfiripe o „strajă” menită să ocrotească și să păzească zestrea sacră a poporului român lăsată spre păstrare nepoților și strămoșilor lui cu o naturalețe și simplitate specifică omului de la țară.

Purtând în exprimare și repertoriu căldura zonei, inițiatorilor și s-au alăturat în decursul anilor Lupu Romică (Boca), Enea Valer, Costel Ștefan, Pavăl Costache, Durcă Petru, Pricop Costel și Petrică, Jitaru Dumitru, Darabă Cătălin, Drobotă Vasile, Tănasă Costel, Suciu Constantin și nu în ultimul rând Petrică Constantinescu împreună cu Gafincu Grigore, cărora pe tot parcursul anilor au mai avut în preajmă și alți consăteni ce au dorit ca acest fenomen cultural local să se perpetueze, iar ca o culoare aparte, totdeauna a fost lângă ei un grup de tinere fete.

La melosul strămoșesc când auzi „Cumătriță, fă!” sau „Pădure, verde pădure” strânse-n tingile iubirii cu „Foaie verde de mărar” nu ai cum să nu te sensibilizezi. „Bate murgu’ din chicior” și cu „Ard-o focu’, viață!” vin parcă spre a întregi tabloul acestor pătimași și totodată sacrificați pe eșafodul creației populare.

Debutul l-au avut la festivalul „Comori de suflet românesc”, de la Cornu Luncii (faza zonală), unde au primit locul III, de atunci în fiecare an ocupând locul I, la faza finală de la Câmpuluing Moldovenesc, locurile II și III în mai multe rânduri.

Efervescența interioară nu le dă pace. Sunt des chemați la diferite evenimente specifice la care nu refuză să participe, făcând ca numele comunei să fie pe buzele multor oameni.

Doar un  loc II și III la festivalul din Vrancea, Valea Tojarului, trofeul festivalului în 2016 la Piatra-Neamț, un turneu Iași-Focșani-București (Muzeul Satului), Alexandria, sunt câteva dintre multele ieșiri dincolo de granițele Dolheștiului.

Nu sunt lipsite la valoare nici prezențele lor la festivalurile de datini și obiceiuri de iarnă, de pe scena Căminului Cultural „Petru Sandovici” din localitate, în toate colțurile Moldovei și nu numai. Ca o încununare a valorii lor a fost spectacolul dat, „Dalbe flori de sărbătoare” în Sala Radio Iași.

Patriotismul local, patriotismul românului în general, îi stăpânește ca pe adevărați străjeri. Au fost la Alba-Iulia de 1 decembrie, la Iași de 24 ianuarie, la serbările locale anuale „Hatmanul Șendrea – Dolhești” și cenaclul din localitate.

Anonimi pentru mulți consăteni, însă apreciați și cunoscuți de persoane și instituții din alte locuri, grupul folcloric „Străjerii” din Dolheștii Mici duce numele localității noastre ca pe ceva sfânt.

Chiar dacă moara obștei și camerele strâmte ale unor gospodării le sunt locul lungilor repetiții, chiar dacă sunt puțini oameni cu inimi mari care să-i sprijine material, voința și entuziasmul ce-l au din primele clipe, nu-i părăsește niciodată.

Au reușit prin forțe proprii, în anul 2013, să înființeze Asociația Culturală „Străjerii”, cu personalitate juridică și caracter privat. De atunci se zbat frumos. Credința ce-o poartă le este cea mai mare avere. În ultima vreme li se citește o licărire de lumină pe fețe. Simt o apropiere mai mare a Consiliului Local și a domnului primar Cristinel Bărculescu, și aceasta îi impulsionează: „Omul credincios are mult mai mult cer deasupra capului decât pământ sub picioare!”

ȘTIRI

error: Content is protected !!