Revista TIMPUL – ediția din martie 2015Cultură

Revista TIMPUL – ediția din martie 2015

Ediția pe luna martie 2015 a revistei de cultură contemporană TIMPUL aduce în atenția cititorilor incursiuni în actualitate, dezbateri pe teme importante, personalități de prim-plan în aria interviului, cronici de carte, film și teatru, eseuri și analize conectate la evenimente.

În paginile 2-3, coordonate de Andrei Giurgia, puteți citi despre modul în care și-au dat întâlnire la Iași, cu ocazia celei de-a XXIII-a ediție a Târgului LIBREX, toate cărțile bune, despre cum a devenit Sibiul capitala internațională a benzilor desenate și despre reinventarea revistei TIMPUL în spațiul virtual, grație noii platforme web ce a fost lansată public luni, 16 martie, când am celebrat și împlinirea celor 139 de ani de la înființarea publicației.

Sub coordonarea lui Sorin Bocancea, paginile de dezbateri „Polis” analizează problema predării religiei în școală, urmare a recentei decizii a Curții Constituționale a României, care prevede non-obligativitatea participării elevilor la orele de religie. Contribuțiile celor invitați să dezbată sunt, ca de obicei, argumentate și implică atât divergența opiniilor, cât și complementaritatea acestora. În acest număr, răspund provocării adresate de editorul coordonator Mark Bucuci, Georgeta Condur, Constantin Ilaș, Silviu Rogobete și părintele Constantin Sturzu.

Dosarul tematic propus de Radu Vancu în paginile 6-7 are în centru proiectul de reeditare a operelor semnate de Gheorghe Crăciun, realizat prin grija lui Carmen Mușat și a Oanei Crăciun. Inițiat la finele anului trecut de către Editura Cartea Românească, acest proiect a debutat cu publicarea romanului „Acte originale / Copii legalizate”, pe care îl recenzează criticii revistei TIMPUL, Andrei C. Șerban și Ioan Șerbu, iar Caius Dobrescu, Rodica Ilie și Romulus Bucur sintetizează raporturile dintre autor și opera sa.

Despre cum s-a prezentat Filosofia la Târgul de Carte LIBREX ne propune să aflăm George Bondor, în paginile pe care le coordonează. Sunt recenzate patru volume proaspăt lansate, apariții editoriale ale Editurii Universității „Al. I. Cuza”, prin cronici semnate de Petru Bejan (Diana Mărgărit, Ioan-Alexandru Tofan, coord., „Bestiarul puterii. Discursuri, practici, manifestări”), Corneliu Bîlbă (Diana Mărgărit, „Pe culmile democrației. De la statul-națiune la sfera globală”), Ștefan Afloroaei (Ioan-Alexandru Tofan, „Cuvinte, lucruri, imagini. Teorie critică la Walter Benjamin și Theodor W. Adorno”) și Cristian Moisuc (Florin Crîșmăreanu, „Analogie și hristologie. Studii dionisiene și maximiene”).

Paginile de literatură combină traducerile unor poeme semnate de Paul Fort și Max Jacob, realizate de Șerban Foarță, cu avanpremiera unui fragment din romanul lui Stelian Tănase, „Cronica unui fapt divers”, în curs de apariție la Editura Trei, cărora li se adaugă poeziile semnate de Emil Brumaru, în cadrul rubricii „Îngerii și lucrările lor”, și de Anastasia Gavrilovici.

Un remarcabil interviu cu regizorul Alexander Hausvater, realizat de Valentin Dumitrescu și ilustrat cu fotografii surpinse de Cristina Maria Chirilă veți regăsi în paginile 12-13, sub titlul „Un teatru neglijat este consecința unei societăți neglijate”.

Urmează paginile de cronici, în care sunt reunite prima parte a articolului despre poetul Eugen Cioclea, semnat de Claudiu Komartin, recenzarea romanului de debut al lui Jospeh D. Haske, „North Dixie Highway”, realizată de Liana Vrăjitoru Andreasen și un excurs despre liberalismul lui Adrian Marino, sub semnătura lui Emanuel Copilaș. Tot aici, cronica de are vizuale, realizată de Maria Bilașevschi, pune față în față două expoziții, una dedicată „umanului”, a artistului Cristian Diaconescu, iar alta „instalațiilor”, sub semnul artistului Andreas Fogarasi, Angelo Mitchievici prezintă, în cadrul cronicii de film, „Leviatan”-ul lui Andrei Zviaghințev, iar Dana Țabrea semnează cronica de teatru pentru piesa „Variațiuni pe modelul lui Kraepelin”, de Davide Carnevalli.

În pagina dedicată opiniilor, criticul literar Daniel Cristea-Enache scrie despre noua montare marca Andrei Șerban a spectacolului „Omul bun din Senciuan”, de la Teatrul „Bulandra”, iar Roxana Patraș ne readuce în atenție oamenii politici din secolul al XIX-lea, spre a „deconspira” resursele istorice ale „solidarității transpartinice” din spațiul românesc. Analizele semnate de Lucian Dîrdală și Bogdan Călinescu sunt dedicate orei de religie și, respectiv, atracției pe care autocrați precum Putin o exercită asupa dreptei franceze actuale. Urmează temele incitante abordate de Stelian Dumistrăcel, care scrie despre „toponimia personală” din Moldova, de Lavinia Pruteanu, preocupată să descopere, cu instrumentele psihologiei, demonii din palate și castele, de Mioara Anton, care explică, din unghiul „cotidianului comunist”, ce a însemnat „dragostea fatală” în cazul scriitorului Petru Dumitriu și de Teodora Manea, ce are în atenția tradiția englezilor de a-și vinde nevestele. O nouă pagină cu subiect exclusiv propune Adina Scutelnicu, care îl aduce în fața publicului din România pe artistul Charles Lewton-Brain, cel care a revoluționat metalurgia, prin operele sale, din perspectivă artistică.

Pe pagina finală, Radu Vancu continuă dezbaterea „în chestiunea Premiului Eminescu”, oferind răspunsuri la pozițiile adoptate în această problemă de Andrei Pleșu și, respectiv, Nicolae Manolescu.

Ediția din luna martie a revistei de cultură contemporană TIMPUL își așteaptă, așadar, cititorii, într-un dublu format: cel tipărit, difuzat prin rețeaua de distribuție Inmedio și prin rețelele locale, și cel virtual, disponibil pe platforma web a publicației, www.revistatimpul.ro.

Prof.univ.dr. Daniel Șandru

ȘTIRI

error: Content is protected !!