Restituiri: Jurnal de front (7) – Trupele române au intrat în Suceava, bătrâna capitală a MoldoveiRestituiri

Restituiri: Jurnal de front (7) – Trupele române au intrat în Suceava, bătrâna capitală a Moldovei

Suceava - sec. XIX

Suceava – sec. XIX

20 Ian. / 2 Febr. 1918

Astăzi trupele române au intrat în Suceava, orașul sfânt care închide între zidurile sale cea mai glorioasă epocă din istoria neamului nostru, în Suceava lui Ștefan cel Mare. Iată cum ziarul România Nouă din Chișinău, povestește intrarea armatei române în bătrâna capitală a Moldovei din zilele cele bune:

În ziua de 20 Ianuarie 1918, după o întâlnire cu niște ofițeri austrieci, cele din urmă rămășițe ale Stabului armatei rusești a 9-a ș’au făcut bagajele și au plecat din Suceava. Străinii, nemți și ovrei, îndată au răspândit, plini de bucurie, vestea că vechii stăpânitori și asupritori ai românilor din Bucovina să întorc înapoi. Și ei au și început a să pregăti pentru primirea lor. Bieții români, deprinși în cei patru ani de răsboiu cu tot felul de nenorociri, așteptau cu inima întristată ceeace era vorba să întâmple. De pe muchea dealului, din marginea orașului, se vedeau în zare cele d’intâiu pâlcuri de ostași cenușii. Străinii, cu fețe vesele, credeau să recunoască în ei uniforme austriece, iar românii stăteau nedumeriți, dar, totuși, cu oarecare speranță în suflet. Și iată că speranța cea bună nu i-a înșelat. Când s’au apropiat pâlcurile, s’a văzut că erau mândri ostași ai României. Fețele străine s’au îngălbenit, iar fețele românești s’au înseninat vesele ca cerul de primăvară. Străinii, unul câte unul, au plecat de acolo, mai mult pe furiș, iar românii întâmpinau pe soldații României cu urări de: Bine ați venit! Să fie într’un ceas bun!”

Și astfel, zice d. N. Iorga, pentru întâia oară după anul despoierii, 1775, ostaș român s’a văzut din nou în locurile unde a fost atâta trudă și atâta glorie românească. În Biserica lui Rareș, în ctitoriile boierilor din vremurile eroice, în Mânăstirea dela Humor a aceluiaș Petru Vodă s’a făcut pomenire pentru Regele român … Și ce bucurie ar fi fost în alte împrejurări, când un comandant român ar fi luat în primire sfânta noastră Suceavă și ar fi așezat drapelu țării pe ruinele Cetății unde Ștefan a frând nu numai pe polonii regelui Ioan Albert, dar și pe teutoni, ajutătorii lor, cu însuși Marele Maestru al ordinului Prusiei în fruntea lor!”

Să nu uităm dar această zi de 20 Ianuarie și s’o numărăm printre zilele mari ale neamului, întocmai ca și ziua de 16 August 1916, când armata română pentru prima oară a intrat în Brașov, pe pământul sfânt al Ardealului, și 13 Ianuarie 1918 când trupele noastr au intrat în Chișinău, capitala scumpei noastre Basarabii. Aceste trei zile mari trebuie să le punem în aceeași linie cu sfânta zi a Unirii Principatelor, 24 Ianuarie; căcii ee să pare că ar zorile înfăptuirii idealului nostru național, care în curând are să vie!

Pagini din jurnalul Dr. Vasile Bianu, chirurg șef al Spitalului Militar din Fălticeni, iunie 1917 –  mai 1918 

(Însemnări din Răsboiul României Mari – lucrarare publicată în anul 1926)

 

Rubrică realizată pentru Cronica de Fălticeni de Alex Săvescu

ȘTIRI