Restituiri: Jurnal de front (3) – Vizită la Muzeul Sucevei din FălticeniRestituiri

Restituiri: Jurnal de front (3) – Vizită la Muzeul Sucevei din Fălticeni

Exponate din Muzeul Falticenilor pastrate la Muzeul Apelor M. Băcescu

Exponate din Muzeul Falticenilor pastrate la Muzeul Apelor M. Băcescu

Astăzi am vizitat Muzeul regional, instalat într’o mică parte a localului gimnaziului. L’am vizitat cu deamănuntul și cu deosebit interes, după cum cu tot dreptul o merită, și în rândurile cari urmează mă voiu sili să pun pe cetitor în situația de ași face o idee lămurită despre aceea ce poate face în puțin timp dragostea pentru o faptă folositoare, însoțită de râvna de a o duce la îndeplinire.

Acest muzeu regional numit “Muzeul Sucevei din Fălticeni” ș’a luat ființă în primăvara anului 1915, prin munca și stăruința mai pe sus de orice laudă a d-lui profesor Vasile Ciurea dela acest gimnaziu, care este părintele și sufletul acestui muzeu și care pentru dragostea lui n’a cruțat nici osteneli, nici cheltuieli. De dimineața și până seara îl vezi în Muzeu, și oriunde află că este ceva vrednic de a fi păstrat nu să lasă până nu isbutește să-l aibă, desvoltând în privința aceasta o energie rară. Cerând și bătând la multe uși d-sa a adunat o sumă de bani pentru dulapuri și etichete, a înșirat până astăzi peste o sută de donatori, care cu un manuscris, care cu câte un obiect găsit undeva în pâmânt, care cu vre’o haină veche națională, sau cusătură ori țesătură țărănească de o valoare artistică, ori cu alte produse de ale industriei casnice regionale, ori cu vr’un animal împăit vânat din ținutul Sucevei, sau cu alte multe lucruri interesante, așa că astăzi, abia după doi ani, călătorul rătăcit pe aci, prin acest orășel încântător cu livezi mari și înconjurat de dealuri mănoase, poate să petreacă câteva clipe fericite în acest minunat muzeu, privind și admirând multe lucruri de mare preț.

Muzeul Sucevei ocupă în mod provizoriu trei săli din edificiul Gimnaziului, cu autorizația Ministerului Instrucțiunii Publice. El, așa cum este înșghebat astăzi, este rezultatul bogăției de material istoric, preistoric, etnografic, atât din orașul Fălticeni, cât și din întreg județul Sucevei. Acest material adunat și studiat, poate fi considerat ca începutul unei colecțiuni de mare însemnătate științifică și culturală, atât pentru elevi, cât și pentru marele public. Muzeul acesta mai are menirea să fie și o podoabă a județului Suceava, în care să să adune tot ceea ce a mai rămas neînstrăinat și neîmprăștiat din acest ținut, atât de bogat în amintiri istorice și culturale.

Muzeul cuprinde cam vre’o 11 secțiuni, arangiate în 3 mari grupe: istorică și preistorică, etnografică și științifică, la care să mai adaugă și manifestarea economică a județului Suceava, reprezentată prin produsele solului și ale fabricelor din județ.

Iată pe scurt enumerarea secțiunilor cu arătarea obiectelor mai importante.

A. Grupa istorică și preistorică, cuprinde: 1. Secția documentelor, în care să văd diferite documente referitoare la trecutul istoric al județului; hotărnicia diferitelor moșii din timpul lui Mihail Sturza, acte de boerie ale diferiților oameni vechi, etc. De mare însemnătate este uricul din timpul lui Alexandru cel Bun, dela anul 1424, februar 16, prin care să hotărăște cât și a cui are să fie moșia Buciumeni, astăzi sat, în coasta orașului. – 2. Secția fotografiilor, cuprinde vederi din ținutul Sucevei, biserici, școli, locuri istorice; fotografii ale diferiților localnici dispăruți și cari au jucat un rol în viața socială locală. Locul de frunte îl ocupă mai multe fotografii din viața marelui Domn Cuza – Vodă. -3. Secția cărților vechi găsite pe la biserici și pe la diferite persoane, aparținând cărturarilor de pe vremuri. Vrednică de pomenit este Biblia lui Ștefan Cantacuzino din 1688. -4. Secția antichităților. Pe teritoriul județului Suceava să află multe localități cu urme preistorice. Majoritatea din ele să cunosc de locuitorii Cetățuii. Făcându-să săpături incidentale, fie în trecut, fie în anii din urmă cu ocazia tranșeielor, s’au găsit diferite obiecte preistorice ca: topoare, ciocane de piatră și din lut ars, olărie, idoli bine conservați tot de lut ars, obiecte de bronz. În tranșeiele de lângă gara Dolhasca s’au găsit bucăți de silex, corect cioplite, cari au fost dăruite muzeului de d. prof. C. Fedeleș, dela Universitatea din Iași. – 5. Secția numismatică, este reprezintată prin o sumă de monete vechi: romane, grecești, poloneze, rusești și românești. Mai vrednică de pomenit pentru deosebita ei importanță este o monetă dacă, determinată astfel de prof. C. Moisil din București. Afară de acestea să mai află și un număr de diferite medalii.

B. Grupa etnografică este o bogată colecțiune de veșminte vechi și nouă; arme, unelte de muncă și de meșteșuguri; obiecte casnice. Apoi icoane, odoare și vase bisericești; măsuri și greutăți vechi de cântărit, mai ales de pe timpul lui Cuza – Vodă. În această secție să află și invențiile unui bun român, modestul și harnicul locuitor din satul Botești, comuna Horodniceni, Petru Gavrilescu, cu totul necunoscut. Sunt mai bine de 25 de ani, decând el a arătat principiul aeroplanului, fără să fie luat în seamă de cineva. Tot el, fără nici o pregătire științifică, fără ateliere speciale, fără avere mare, necăutând brevete de inventator, a dat la iveală câteva invențiuni proprii, pe cari cu mult mai târziu le-am primit cu entuziasm din străinătate, și anume: un sistem practic de cursă, pentru animale mici și mari; un revolver cu repetiție, făcut în întregime din fier; un baston cu revolver ascuns; una mașină de topografie, cu taximetru, pentru înregistratul distanței pe metru, decametri și hectometri, având și planșeta respectivă pentru ridicat planuri pe teren; apoi, o mașină de tors, care cu repeziciune uimitoare peapănă firul și-l pregătește pentru suveică, și care s’ar fi putut întroduce de mult în școalele profesionale de fete.

C. Grupa științifică cuprinde: Secția zoologică, compusă din colecția de paseri regionale, procurată cu donația bănească a Primăriei, din Institutul dermatoplastic Dombrovschi din București. Specimene de fluturi, însecte, cuiburi, etc. Ceea ce atrage atențiunea este craniul de Bison Priscus (Zimbrul), admirabil conservat și găsit pe malul Șomuzului mare, în dreptul satului Hoheștii-mici. – 2. Secția botanică și agricolă cuprinde exemplare din speciile de cereale, precum și un număr de esențe de arbori. – 3. Secția geologică, mineralogică și paleontologică. Structura geologică a pământului din județul Suceava, fiind destul de variată, putându-să urmări toate fazele evoluției în timp a pământului, elementele care întră în formarea scoarței pământești sunt foarte variate. O colecție completă și variată de roci și minereuri. Paleontologia este reprezentată prin fosilele caracteristice terenului.

Pe lângă aceste grupuri vrednică de amintit este și Secția artistică, compusă din obiecte de artă, sculptură în lemn, în piatră; busturi; diferite tablouri. Secția economică cuprinde produsele fabricelor mari din județ; fabrica de sticlărie din Heci – Lespezi are o frumoasă colecție de tot felul de obiecte de sticlă; fabrica de cherestea din Găinești, cu diferite articole de lemn; fabrica de ollărie din Fălticeni, fabrica de pălării și fabrica de spirtoase din Oprișani sunt bine reprezentate.

Județul Suceava prin oamenii de cultură ce i-a avut și-i are încă, trece ca un ținut de seamă în viața literaturii noastre. Pentru aceasta s’a înființat și o bibliotecă în care să adună toate operile Sucevenilor și care deja posedă toate scrierile lui N. Gane, A. Gorovei, N. Beldiceanu, M. Sadoveanu, N.N. Beldiceanu, I. Dragoslav, etc.

Răsboiul nostru pentru îndeplinirea idealului național n’a putut să rămână fără răsunet în viața abia începută a acestui muzeu. Cu toate greutățile timpului prin care trecem, d. Ciurea a adunat obiecte din diferite localități, pe unde au luptat cele două regimente, 16 și 56, din Fălticeni; această colecție să va mări după răsboiu.

D. Ciurea nu s’a mulțumit numai să adune ca albina tot ce să găsește vrednic de păstrat; d-sa s’a gândit și la răspândirea gustului pentru adunat, pentru care publică și un Buletin al Muzeului Sucevei având drept colaboratori pe d-nii profesori: I. Simionescu, Dr. A. Cardaș și N.N. Răutu. Afară de aceasta d-sa își frământă mult gândul ca să-i facă muzeului o casă proprie, pe terenul viran de lângă gimnaziu, ceeace îi urez din tot sufletul ca să reușească a o face cât să poate mai curând, înzestrând astfel orașul Fălticeni cu această podoabă culturală a juețului Suceava.

Pagini din jurnalul Dr. Vasile Bianu, chirurg șef al Spitalului Militar din Fălticeni, iunie 1917 –  mai 1918 

(Însemnări din Răsboiul României Mari – lucrarare publicată în 1926) 

Rubrică realizată pentru Cronica de Fălticeni de Alex Săvescu

ȘTIRI

error: Content is protected !!