Monumentul Grănicerilor din Fălticeni: Simbol al vitejiei și credinței soldatului român (III)Rememorări

Monumentul Grănicerilor din Fălticeni: Simbol al vitejiei și credinței soldatului român (III)

Cel de-al treilea proiect şi ultimul a întrunit unanimitatea Comitetului de iniţiativă. Cu toate acestea costurile realizării lui au fost aproape duble faţă de proiectele anterioare. Soclul monumentului, în înălţime de 2,5m, este realizat din piatră de Câmpulung Muscel în stil greco-roman, cu ornamentaţii bizantine.

Tot soclul este împodobit cu două plăci de bronz, o cunună de lauri şi două ramuri de măslin aşezate sub cele două basoreliefuri; pe prima placă, cea frontală, este săpat textul ”GLORIE ETERNĂ OSTAŞILOR ROMÂNI CĂZUŢI ÎN LUPTA PENTRU APĂRAREA PATRIEI” şi pe cea de-a doua placă, o dedicaţie din partea orăşenilor – ”ORAŞUL FĂLTICENI VEŞNIC RECUNOSCĂTOR LUPTĂTORILOR PENTRU APĂRAREA LUI”.

Pe părţile laterale ale soclului sunt dispuse două basoreliefuri din bronz, una reprezentând atacul grănicerilor, iar pe cel de-al doilea basorelief, o secvenţă din timpul luptei de la Spătăreşti, cu grănicerii în atac.

Pe soclu este dispus un soldat grănicer în ţinută de campanie, sprijinit într-un genunchi în poziţia de aşteptare cu arma cu baioneta ataşată în mâna dreaptă, iar mâna stângă cu palma orientată spre sol, imediat lângă cască scrutând orizontul, turnat în bronz, având înălţimea de 2m. La picioarele sale are un vultur cu aripile deschise, în plin avânt, cu o cruce în cioc. Înălţimea totală a monumentului, incluzând şi soclul, este de 4,5m.

Fundaţia pe care s-a zidit soclul şi monumentul propriu-zis este realizată din beton, cu armătură din fier. Această fundaţie a fost realizată anterior dezvelirii monumentului, respectiv în data de 14 mai 1922, prilej cu care a avut loc un parastas în amintirea Eroilor Regimentului 2 Grăniceri şi a fost depus în fundaţie, într-un cadru festiv, un document cu numele tuturor celor care au contribuit la ridicarea acestui monument reprezentativ pentru oraşul Fălticeni. Un al doilea exemplar al acelui act se păstrează în prezent la Muzeul de Istorie din Suceava.

Mulajele din ghips în care au fost turnate părţi ale monumentului la atelierul din Bucureşti al sculptorului Theodor Burcă, de pe strada Romană, nr. 14, au fost predate Comitetului de iniţiativă, iar acesta a dispus păstrarea lor în Aula Liceului „Al. Donici” (Nicu Gane), iar plăcile de ghips care au fost utilizate la realizarea basoreliefurilor şi al plăcilor săpate de pe soclul monumentului au fost donate şi depozitate la Muzeul Sucevei tot din Fălticeni.

Dezvelirea Monumentului Eroilor Regimentului 2 Grăniceri şi a bustului Maiorului Ioan Neculai (mort în Războiul de Independenţă, în asaltul asupra redutei Griviţa 2) a avut loc în data de 24 septembrie 1922, începând cu orele 10.30.

Evenimentul a fost sărbătorit la Fălticeni cu mult fast, festivitate la care au participat toate oficialităţile locale şi judeţene, în frunte cu primarul Vasile Ciurea, iar din partea armatei au fost prezenţi colonelul Cepleanu Constantin, şeful de Stat Major al Corpului Grănicerilor, colonelul Rădulescu Dumitru fostul comandant al Regimentului 2 Grăniceri, o delegaţie de 5 ofiţeri din partea Regimentului 2 Grăniceri, avându-l în frunte pe locotenent-colonelul Costăchescu Alexandru şi locotenentul Bechniţ Gheorghe, reprezentanţii Regimentului 15 Dorobanţi „Războieni”, reprezentanţii clerului – care au şi oficializat slujba de pomenire a celor morţi, muzica Regimentului 2 Grăniceri şi, nu în ultimul rând, familiile celor decedaţi. Acestea din urmă au primit, cu ocazia manifestaţiilor, un ajutor financiar din partea Comitetului de iniţiativă în suma de 12.000 de lei, iar familiile celor răniţi sau invalizi au primit, tot ca ajutor, suma de 15.000 de lei.

Cu aceeaşi ocazie a fost schimbat numele străzii Tâmpeşti, stradă lungă care duce din oraş spre satul Spătăreşti, unde a fost lupta, în Strada „Regimentul 2 Grăniceri”.

Pe toată durata manifestaţiilor, paza monumentului şi garda de onoare au fost asigurate de către Regimentul 16 Dorobanţi din Fălticeni, formaţia fiind formată dintr-un sergent, un caporal şi nouă soldaţi.

Manifestările organizate cu acest prilej s-au încheiat cu o defilare grandioasă organizată de către Regimentului 16 Dorobanţi din Fălticeni şi al tuturor şcolilor din oraş.

Tot la iniţiativa Comitetului, în seara aceleiaşi zile de 24 septembrie a fost organizat un banchet, care a costat Primăria Fălticeni suma de 23.756 de lei.

Eforturile pentru înfrumuseţarea monumentului au continuat şi în anul următor, când Primăria Fălticeni, la data de 25 decembrie 1923, a solicitat Arsenalului Armatei din Bucureşti 2 tunuri din cele capturate de Regimentul 2 Grăniceri de la ruşi în timpul Luptei de la Spătăreşti. Răspunsul negativ de la Bucureşti a venit la 28 iunie 1924 deoarece „nu se mai aprobă materiale pentru monumente, întrucât ele sunt necesare Armatei”.

statuie-granicer-mulaj

ȘTIRI

Facebook Comments