Mănăstirea Putna este Ierusalimul neamului românesc. Note de excursie ale elevilor Colegiului „Mihai Băcescu”Educație

Mănăstirea Putna este Ierusalimul neamului românesc. Note de excursie ale elevilor Colegiului „Mihai Băcescu”

Proiectul educaţional „Pe urmele poetului Mihai Eminescu” a oferit elevilor Colegiului Tehnic „Mihai Băcescu” din Fălticeni, din clasa a XI-a, specializarea Istorie-ştiinţe sociale, oportunitatea de a vizita − în Săptămâna Şcoala AltfelMănăstirea Putna, cel mai vechi şi mai valoros centru cultural ortodox din Bucovina.

Însoţiţi la Putna de Eleonora Bulboacă, profesor diriginte şi de Mattyllena Boicu, profesor documentarist, elevii au descoperit necropola măreţului voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, lăcaşul de vechi al Maicii Benedicta, academician Zoe Dumitrescu-Buşulenga, statuia poetului Mihai Eminescu, clopotele vechi şi noi, dar mai ales valorosul tezaur cultural aflat în Muzeul Mănăstirii Putna, precum şi Chilia Sf. Daniil Sihastrul, duhovnicul celebrului voievod.

„De cum am ajuns pe aceste meleaguri, am simţit o pace copleşitoare. Frumuseţile locului te fac să doreşti ca timpul să rămână în loc şi aceste momente să dureze veşnic. Căldura şi dragostea cu care am fost primiţi de cuvioşii părinţi − ierod. Gherasim, ierom. Ieremia şi protos. Dosoftei −, ne-au făcut să ne simţim ca şi cum ne-am fi cunoscut deja, de aceea a existat o familiaritate şi o relaţie de comunicare foarte strânsă între noi, elevii, şi cuvioşii părinţi care ne-au fost ghizi.

Primul obiectiv vizitat a fost Muzeul Mănăstirii Putna. Aici, ierod. Gherasim ne-a prezentat cu pricepere, umor şi cu înaltă putere de convingere exponatele pe care le adăposteşte muzeul. Astfel, am aflat numeroase informaţii despre istoria şi stema Moldovei, despre cele trei portrete şi spada voievodului, despre urna votivă de pe mormântul lui Ştefan, adusă la 15 august 1871 de studenţii români de la Viena, în frunte cu Mihai Eminescu şi Ioan Slavici, cu ocazia Sărbătorii la Putna a 400 de ani de la sfinţirea mănăstirii. Am rămas uimiţi în faţa Tetraevanghelului de la Humor, a dverelor ţesute cu mătase, fir de aur şi măiestrie în atelierele faimoase ale mănăstirii, precum şi a odoarelor bisericeşti (cadelniţa de argint aurit dăruită de Ştefan, crucea cu trei braţe, potire, veşminte etc.) care au învins timpul şi dau dovada valorii de nivel universal-renascentist a acestui tezaur. (Andreea I.)”

„Unul din lucrurile impresionante pe care ni le-a spus părintele Gherasim este că noi suntem copiii lui Dumnezeu, copiii neamului şi copiii părinţilor nostri. (Abel I.)”

Elevii au vizitat apoi Paraclisul mănăstirii, ctitorit de mitropolitul Iacov Putneanul, unul din primii cărturari ai Evului Mediu moldav, autorul primului abecedar, Bucvarul românesc (1755). Cu adâncă pioşenie ne-am închinat la moaştele Sf. Iacov Putneanu, amintindu-ne de ceea ce spunea: „Învăţătura (cărţii) este asemenea cu florile cele mirositoare, care cu mirosul învăţăturii tămăduiesc toate rănile cele trupeşti, iar cel neînvăţat este asemenea copacului celui uscat. Şi precum soarele încălzeşte şi creşte toate cele ce odrăsleşte pământul, (tot) aşa şi învăţătura (cărţii) dă pricepere omului spre toată cunoştinţa.” Aici au fost evaluate proiectele de documentare pe care le-au avut elevii de pregătit înainte de excursie. Amintim câteva teme: „Educaţie-Valori-Modele: M. Eminescu / Maica Benedicta / Pr. Iachint, „Turnul tezaur”, „Turnul Eminescu”, „Testamentul lui Ştefan cel Mare”, „Putna în legende şi tradiţii”, „Arta la  M-rea Putna”, „Ortodoxie şi românism – serbările Putnei” etc.

În biserica cea mare, s-au închinat şi au adus prinosul de recunoştinţă memoriei voievodului, s-au recules în faţa mormântului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, apoi au adus omagiu lui Mihai Eminescu, poetul simţirii româneşti care, cu prilejul Serbării din 1871, avea să numescă Mănăstirea Putna „Ierusalimul neamului nostru românesc”, iar mormântul Sfântului voievod Ştefan cel Mare „altarul conştiinţei noastre naţionale”. Aici, elevii au vibrat la celebrul vers din Odă (în metro antic): „Nu credeam să-nvăţ a muri vrodată”, vers cu valoare de adevăr universal, amintit de părintele Gherasim, în faţa bustului de broz al poetului.

La mormântul maicii Benedicta, cea care a fost Zoe Dumitrescu-Buşulenga, academician, profesor universitar, critic şi istoric literar, elevii au fost impresionaţi de dimensiunea culturală a destinului laic al celei care a lăsat posterităţii, reprezentate de sfinţii părinţi ai Putnei, grija pentru  memoria lui Mihai Eminescu, prin celebra afirmaţie testamentară: „Aveţi grijă de Mihai!”, avertisment la adresa denigratorilor valorilor naţionale.

Împărtăşirea cu tainele şi duhul sfântului lăcaş s-a înfăptuit şi la masă, unde bucatele mănăstireşti binecuvântate şi-au  sporit dulceaţa şi puterea de consacrare.

Conferinţa întitulată „Despre dragoste. Corcoduşul verde şi ceaşca de ceai” a fost susţinută, cu har, de părintele Ieremia.

„Aici, la Putna, am avut ocazia de a afla mai multe despre adevărata dragoste. Părintele Irimia a reuşit să facă o sinteză a dragostei, folosind două metafore foarte sugestive, corcoduşul verde − asociat cu obiceiul din copilărie de a se lua după cei mari care urcau în corcoduş şi mâncau poamele verzi, tradus ca fiind dragostea cea necoaptă şi dăunătoare – şi ceaşca de ceai, simbolizând  ceea ce este ori ar trebui să fie de fapt dragostea adevărată, cu  momentele de tihnă şi bucurie, petrecute alături de persoana iubită.

Aici, la Putna, am pătruns în adâncurile misterului fiinţei umane, am descoperit unul din motivele pentru care un om îşi pune viaţa în mâinile Lui Dumnezeu şi am văzut cât de importantă este alegerea unui model demn de urmat. Am aflat că arhimandritul Arsenie Papacioc, unul de sfinţii închisorilor comuniste şi unul din cei mai mari duhovnici ai neamului este modelul părintelui Ieremia şi ai multora care ştiu cât de importantă este urmarea unui model adevărat”. (Andreea I.)

La Chilia Sfântului Daniil Sihastrul, elevii au fost însoţiţi şi au primit învăţătură de la părintele Dosoftei, cel care le-a vorbit deschis şi convingător despre darul vieţii, despre valoarea muncii şi despre puterea învăţăturii la vreme.

„După ce a plecat părintele, am avut câteva minute în care ne-am căţărat pe stâncile şi rădăcinile de brazi din preajma chiliei seculare. Cum să nu fii voios când vezi cât de minunată este natura aceasta creată de Dumnezeu? Cum să nu te cuprindă nici un fior, când vezi aşa peisaje dumnezeieşti?” (Abel I.)

„Mi-a plăcut excursia la Putna, deoarece, în acel loc plin de linişte, am putut să mă desprind pentru câteva ore de stresul cotidian, de toată tehnologia pe care o folosesc în fiecare zi şi să am câteva momente de reculegere.” (Andreea L. I.)

„Mi-au plăcut cinstiţii părinţi pentru că ne-au vorbit deschis, cu dragoste, cu simplitate, pe înţelesul tuturor şi cu mare putere de convingere.” (Diana V., Iulia N., Ana G.)

„Am înţeles că, în alegerile noastre, în momentul când nu ştim dacă un lucru este bun sau rău, să ne gândim dacă acel lucru îl putem face în faţa icoanei, atunci vom şti ce e bine şi ce e rău!” (Camelia)

„Sunt foarte fericită că am vizitat această mănăstire, deoarece am aflat foarte multe lucruri noi şi am cunoscut oameni care m-au învăţat ce înseamnă binele şi m-au îndemnat să merg pe drumul cel bun.” (Dumitriţa A.,18 ani)

„Rămâne ca fiecare din noi să reflecteze asupra sfaturilor şi învăţăturilor primite de la cuvioşii părinţi, încât această excursie la Putna să nu fie în van, căci am primit nişte daruri deosebite pe care, la rândul nostru, trebuie să le înmulţim şi să le oferim şi altora.” (Andreea I.)

 Au consemnat,

 prof. Eleonora Bulboacă

prof. Mattyllena Boicu

ȘTIRI

error: Content is protected !!