Fondurile europene – o perspectivă pentru dezvoltarea sistemului educațional românescRegional

Fondurile europene – o perspectivă pentru dezvoltarea sistemului educațional românesc

Articol premiat de Reprezentanța Comisiei Europene și câștigător al concursului ”Europa Jurnaliştilor în Amfiteatre”. Reportajul este realizat de Raluca Costea și Ștefana Palade din Fălticeni, studente la studente la jurnalism, în anul I, la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității clujene Babeș-Bolyai.

Ne aflăm în satul Băișești din comuna Cornu Luncii, un sat în care dorința tinerilor de a-și îmbogăți cunoștințele învinge muncile zilnice din gospodărie. Băișești se află în inima Bucovinei, la 17 km de orașul Fălticeni, unde magia tradițiilor și modernizarea lucrează împreună pentru îmbunătățirea traiului sătenilor.

O nouă speranță

Copiilor din acest sat li s-a dat șansa unei educații la nivel european prin programul educațional After school, finanțat prin fonduri europene. Cu sprijinul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, programul a primit finanțare europeană, fiind parte a măsurii 322 solicitată de către Primăria satului.

Programul a fost înființat în septembrie 2013, odată cu construirea noului corp al școlii cu clasele I-VIII Băișești și mobilarea acestuia cu proiectoare video, aparatură IT și alte materiale didactice.

„Avantajele acestui program sunt numeroase pentru cei 61 de copii înscriși. Ei vin la școală cu temele făcute, iar părinții conștientizează și apreciază tot ajutorul nostru”, a declarat Vasile Pohoață, directorul școlii.

Educația non-formală la sate

Programul este dedicat copiilor din clasele primare, care odată cu terminarea orelor participă la o serie de activități nonformale, extracurriculare sau la pregătirea temelor. În urma unei cereri completate voluntar de către părinți, copiii primesc șansa de a învăța într-un mediu modern, făcând școala să fie privită altfel în mica comunitate rurală.

„Copiii socializează mai mult și părinții sunt foarte mulțumiți. Elevii sunt foarte încântați să învețe lucruri noi, învață altfel, își fac temele, se bucură să înțeleagă o poveste prin vizionarea acesteia într-un filmuleț, învață o altfel de engleză prin cântece și discuții, și au parte de ore de educație pentru sănătate. Uneori pregătim concursuri pentru copii, de șah sau de desen sau de poezii. Este un program gratuit, iar profesorii fac muncă voluntară pentru a-i ajuta pe acești copii“, a adăugat domnul Pohoață, care este directorul școlii de 16 ani.

Într-o sală luminoasă decorată cu desene naive, îi găsim pe copii așezați la o masă lungă, prinși de magia jocului de șah. Doamna învățătoare Anastasiu Elena îi supraveghează de pe margine: „Părinții sunt mulțumiți în sensul că nu toți au posibilitatea sau capacitatea intelectuală să-și ajute copiii acasă.”

Deși părinții nu au suficiente venituri sau timpul necesar pentru a le fi alături, cadrele didactice oferă pe parcursul a patru ore, cât durează programul, tot sprijinul necesar pentru a asigura dezvoltarea abilităților celor mici. „Eu sunt unul dintre părinții care au serviciu la oraș. Bunici nu are. Și la mine să stea peste program prin proiectul After school, îmi ia mie din atribuțiuni. Pentru mine e excelent” ne-a spus una dintre mame. Copiii sunt și ei mulțumiți, după cum ne spune Robert: „E foarte frumos. Desenăm, pictăm, mergem la calculatoare, ne facem temele.”

Proiecte europene adresate profesorilor

Nu doar copiii beneficiază de programe educaționale cu finanțare europeană, ci și cadrele didactice.

Clubul Copiilor din orașul Fălticeni este unul dintre aceste exemple. Directorul instituției, Marcel Porof, s-a implicat în derularea unui program de tip Grundtvig, cu o mobilitate în Spania, la Valencia, ce a vizat modalități de realizare a educației pe linie nonformală. În cadrul Societății de Geografie au fost implementate două programe cu finanțare europeană – Agrispace, care implică folosirea spațiilor urbane în scop agricol și un program în curs de derulare privind dezvoltarea competențelor de voluntariat.

,,Aceste programe au inclus workshop-uri, vizite de lucru, raportările în care s-au văzut cum s-au implementat aceste programe în activitatea pe care o desfășurăm la catedră. Elevii au rămas surprinși de modificarea și abordarea unor metode, care sunt îndreptate mai mult spre practică“, a adăugat domnul Porof, care este profesor de geografie, membru fondator și președinte al Societății de Geografie din România, filiala Suceava.

Dezvoltarea sistemului educațional

Finanțările Europene pot fi accesate de toate organismele publice sau private din domeniul educației, formării, tineretului și sportului. Numeroase campanii s-au derulat în acest sens, iar un buget de 14,7 miliarde de euro a fost atras pentru următorii șapte ani, având ca grup țintă tinerii şi personalul didactic, urmărind să finanţeze programe de mobilitate și educație pentru peste 4 milioane de europeni.

În condițiile unui sistem de învățământ care este acuzat că păstrează tehnicile de predare și mentalitățile comuniste, atragerea fondurilor europene reprezintă o reformă fundamentală pentru dezvoltarea sistemului de învățământ din România. Această decizie a lărgit orizontul țării spre spațiul occidental european și spre o serie de facilități oferite cu ajutorul fondurilor europene. Accesarea fondurilor europene va aduce o îmbunătățire semnificativă de durată și de viitor.

Reporteri: Raluca Costea / Ștefana Palade

Foto: Raluca Costea / Ștefana Palade

ȘTIRI

error: Content is protected !!