Din istoria sportului fălticeneanNostalgie

Din istoria sportului fălticenean

Sportul are propria istorie. Secvențe ale trecutului s-au așternut filă cu filă în memoria colectivă sau în documente intrate în depozitul de arhivă. Răsfoim în cartea timpului și ne oprim în perioada interbelică.

Cu toate că în Fălticeni au existat numeroase iniţiative şi activităţi sportive, o perioadă nefirească de timp, oraşul nu a avut un teren sportiv corespunzător, o infrastructură bună, limitându-se în general la sportul de masă, sau la orele de specialitate din programa şcolară.

Problema s-a pus serios la mijlocul anilor 30, când Primăria din Fălticeni a amenajat totuşi un Teren Sportiv între Strada Regimentului 56 Dorobanţi şi colţ cu Strada Regimentului 16. Tot în aceeaşi perioadă de timp s-a amenajat şi un Poligon pentru trageri reduse între linia ferată din apropierea gării şi proprietatea lui D. Tatos. Totodată, chiar dacă au fost înregistrate plângeri şi nemulţumiri ale unor comercianţi, piaţa de lemne de lângă Hala de legume a fost transformată şi ea într-un teren de sport.

În decembrie 1938, Primăria Fălticeni în conformitate cu art. 15 din Legea pregătirii premilitare a cedat Terenul Sportiv şi Poligonul organizaţiei intitulate Pregătirea Premilitară.

Transferul a fost de bun augur, deoarece la scurt timp, la 3 ianuarie 1939, se pune în discuţie la modul cel mai serios posibilitatea amenajării unui Stadion Sportiv pentru activităţile specifice unei pregătiri premilitare, dar şi pentru cele sportive generale. Dimensiunile propuse pentru acest stadion au fost următoarele: lungimea = 250m şi lăţimea = 100m.

Pentru realizarea acestui obiectiv s-a format un Comitet de iniţiativă având ca membri pe: primarul, notarul şi secretarul primăriei, comandantul legiunii de jandarmi, reprezentantul organizaţiei Straja Ţării – Constantin Doroftei, reprezentantul Premilitarilor din Fălticeni – H. Ceaplinschi, comandantul Legiunii de Străjeri femei din Fălticeni – Eugenia Scripcariu şi preşedintele Căminului Cultural.

În Fălticeni, chiar înainte de 1930, funcţiona deja Societatea Sportivă „Şoimii” (cea mai veche asociaţie sportivă care a funcţionat în Fălticeni), al cărei preşedinte din 1938 era Vasile Iacob.

Sfatul comunal Fălticeni a căzut de acord cu Comitetul de iniţiativă ca viitorul Stadion sportiv să fie utilizat de mai multe societăţi cultural-sportive prezente în oraş, respectiv: Straja Ţării, Pregătire Premilitară, Virtutea Militară, Bărbăţie şi Credinţă, Munca de folos obştesc, Liga Culturală, Casa Naţională „Unirea”, Ateneul Român, Societatea Sportivă „Şoimii”, Societatea IOV, Avocatul Statului şi Direcţia Serviciului Agricol.

În data de 2 iunie 1939, generalul Neculcea C., reprezentantul legal al Primăriei, a aprobat „cedarea vremelnică” către Comitetul de iniţiativă a Terenului sportiv de lângă Regimentul 16 Dorobanţi în lungime de 204m şi în lăţime de 120m pentru amenajarea unui Stadion, comitetul obligându-se să îngrijească viitorul obiectiv, să-l împrejmuiască cu un gard din lemn, să construiască tribune şi să planteze arbori împrejurul său.

Din nefericire, iniţiativa amenajării unui stadion în Fălticeni a fost repede abandonată, în principal din cauza izbucnirii celui de-al doilea război mondial.

De abia la 2 octombrie 1943, când la propunerea profesorului I. Gheorghiu, şeful Sportului Românesc s-a dat o lege care obliga fiecare oraş să posede măcar un teren de sport amenajat corespunzător, s-au reluat discuţiile pe această tema în cadrul conducerii Primăriei din Fălticeni.

După numai o lună de zile, respectiv în noiembrie 1943, s-a trecut concret la reorganizarea activităţii sportive, din judeţ (a existat o iniţiativă şi în septembrie, dar nu s-a concretizat deoarece lipsea un suport legislativ adecvat şi nu au putut fi convocaţi toţi factorii de decizie).

Acum s-au stabilit noile atribuţii şi sarcini ale Districtului polisportiv Baia şi a fost numit şeful acestuia în persoana procurorului Sevastian Vizanti. De asemenea, s-a trecut la aplicarea unei ale prevederi legale referitoare la obligativitatea ca toţi funcţionarii statului, bărbaţii până la 40 de ani şi femeile până la 35 de ani să facă educaţie fizică săptămânal.

Districtul polisportiv Baia a fost subordonat Regionalei sportive Iaşi, condusă de inginerul Cezar Parteni, filială a Organizaţiei Sportului Românesc (OSR).

Este de reţinut faptul că Districtul polisportiv Baia s-a înfiinţat pe lângă Primăria Fălticeni, deoarece primarul, avocatul Ioan Grigoriu fusese ales preşedintele acestuia.

În prima şedinţă de constituire a acestuia, preşedintele Ioan Grigoriu, a impus trei probleme: prima dintre ele – obiectivul principal al noii organizaţii să fie – revigorarea mişcării sportive din Fălticeni; cea de-a doua – salutul sportiv să fie „Pentru Patrie”, iar cea de-a treilea – componenţa conducerii Districtului polisportiv Baia să fie formată din comandantul Regimentului 16 Dorobanţi (colonelul I.G. Michail), comandantul Garnizoanei Baia, comandantul Cercului Teritorial Baia, comandantul Legiunii de Jandarmi Baia, subinspectorul Pregătire Premilitară E.E. Baia (căpitanul Rössler), Şeful Poliţiei Fălticeni (I. Tăbăcaru), primarul Grigoriu, Directorul Liceului „Nicu Gane”, doamna Sârbu (profesoară la Gimnaziul de fete „Principesa Elena”), profesorul de sport Rusnac Aristocles (la iniţiativa acestuia a fost reparată în totalitate sala de gimnastică de la Liceul „Nicu Gane” amenajându-se acum duşuri şi vestiare), inginerii Voloşciuc (directorul Întreprinderilor Comunale din Fălticeni) şi Vasile Iacob.

Acest for decizional al sportului judeţean l-a convocat pe A.G. Vârnav, arhitectul primăriei Fălticeni, pentru a-l consulta în identificarea unei suprafeţe de teren optime pentru desfăşurarea jocurilor sportive. Propunerea lui a fost imediat salutată de conducerea Districtului polisportiv Baia şi viza un teren situat în faţa Uzinei Electrice a oraşului.

In timpul cel mai scurt s-a trecut propunerea prin dezbaterile Sfatului comunal şi, în conformitate cu procesul – verbal nr. 7042 din 1943, „se fixează definitiv ca Teren sportiv pentru football” – terenul din faţa Uzinei Electrice unde funcţiona Oborul de lemne. Tot acum, la propunerea profesorului Rusnac Aristocles, în acelaşi loc s-a aprobat construirea unor piscine pentru practicarea altor sporturi (nataţie şi patinaj), s-a mai aprobat ridicarea unei tribune a publicului orientată către iazuri şi amenajarea unui parc şi a unui circuit pentru maşini şi vehicule. De asemenea s-a aprobat ca terenul respectiv să fie îngrădit şi igienizat prin decopertarea unui strat gros de pământ.

Deoarece lucrările la obiectivele propuse nu se derulau în sensul dorit, la 14 noiembrie 1943 s-a înfiinţat Comitetul Districtual al Organizaţiei Sportului Român, prezidat de prefectul judeţului Baia, colonelul Ioan Tomescu.

Din acest comitet făceau parte: primarul oraşului Fălticeni – Ioan Grigoriu, Sevastian Vizanti – delegatul OSR, Ilie Grigore – profesor de filozofie şi preşedintele Consiliului Interşcolar, I. Murariu – preşedintele Camerei de Muncă, Gavril Loghin – preşedintele Camerei de Comerţ, Vasile Ciurea – preşedintele Căminului Cultural, locotenent-colonelul Curic Leon – subinspector P.P., C. Onofrei – inspector şcolar, dr. M. Rădulescu – medic primar, Sârbu V., dr. Modth şi Vasile Iacob.

Acum, pentru prima dată, în oraşul Fălticeni s-au înfiinţat şase secţiuni sportive cu personalitate juridică, respectiv:
1/. Secţia Atletism – Joc naţional şi Gimnastică cu sediul la Inspectoratul P.P. Baia. Conducerea acesteia a fost încredinţată căpitanului Rössler, având ca membri pe doamna Oprea şi profesorii Rusnac şi H. Băeşu.
2/. Secţia Football şi Volley cu sediul la Prefectura Baia; preşedintele secţiei a fost desemnat Vasile Iacob, iar ca membri: Iulian Giurcă, Balaban şi doamna Sârbu.
3/. Secţia Tenis Ping – Pong, cu sediul la Camera de Agricultură; conducerea secţiei a fost încredinţată dr. M. Modth, ajutat de trei membri: doamna dr. Modth, domnişoara Goilov şi Traian Prelipceanu.
4/. Secţia Turism – Excursii – Tabere, cu sediul la Muzeul Fălticeniului; preşedintele acesteia a fost numit profesorul Vasile Ciurea, ajutat de Aurel Stino, C. Balan şi C. Onofrei.
5/. Secţia Tir, cu sediul la Cercul Teritorial Baia al cărei preşedinte a fost desemnat locotenent-colonelul Constantinescu Aurel, ajutat de locotenent-colonelul Nestorescu Neculai, maiorul Grigoriu şi căpitanul Achim Neculai.
6/. Secţia Ski – Patinaj, cu sediul la Primăria Fălticeni; preşedintele secţiei a fost desemnat Sevastian Vizanti, profesorul Rusnac Aristocles, doamna Oprea şi dr. M. Medth.

În consecinţă, cu mari eforturi, în primăvara anului 1944 a fost terminat de amenajat Terenul sportiv din faţa Uzinei electrice, iar după câţiva ani, în 1950, a fost împrejmuit cu tei şi plopi.

Mişcarea sportivă din Fălticeni a căpătat noi dimensiuni în anii 70 şi 80 odată cu industrializarea forţată a oraşului şi sporirea numărului locuitorilor iubitori de mişcare, dar după Revoluţie aceasta a intrat explicabil oarecum în declin, în principal din cauza lipsei de fonduri sau din nepăsarea decidenţilor politici.

Activitatea sportivă s-a revigorat în ultimii ani prin acţiuni şi proiecte concrete. Rezultatele obținute arată orientarea spre performanță, valoarea sportivilor fălticeneni și antrenorilor.

Fotbalul s-a numărat printre cele mai iubite sporturi la Fălticeni. Nu-i de mirare că în anii 80, orașul avea două echipe și două stadioane: Chimia și Fintex.

Boxul, atletismul și canotajul sunt alte sporturi în care s-au făcut remarcați sportivii din orașul nostru.

Mai aproape de zilele noastre voleiul, tenisul, sporturile de contact, și din nou canotajul, sunt disciplinele în care reușim să ne facem remarcați la nivel național și internațional.

ȘTIRI