Despre comunitate: Un prim exemplu din AradCultură

Despre comunitate: Un prim exemplu din Arad

Cum funcționează o comunitate? Am găsit răspunsul urmărind pe viu, la finele săptămânii trecute, modul în care se pune la cale și pe cale proiectul Aradului de a deveni capitală culturală în 2021. Sigur, în competiție se anunță a intra, începând cu anul viitor, 7 orașe românești, fiecare dintre acestea implicând o raportare diferită la tipul său specific de urbanitate, la background-ul istoric și la ceea ce poate proiecta multicultural – coordonata fundamentală a europenismului epocii noastre – pentru o capitală culturală de secol 21.

Participând la evenimentul organizat de scriitoarea Lia Faur – care merită toate felicitările pentru maniera în care s-au desfășurat lucrurile – „Zile și seri de literatură Doinaș” (2-5 aprilie 2015, http://www.aradon.ro/zile-si-seri-de-literatura-doinas/1520341), un eveniment cu invitați de marcă (Emil Hurezeanu, Victor Neumann, Adrian Cioroianu, Daniel Cristea-Enache), mi-am dat seamă că o comunitate e posibilă, astăzi, tocmai promovând diversitatea.

E vorba despre diversitatea ideilor, a opțiunilor ideologice și axiologice, a tipurilor de raportare la lume, în general. Este vorba, nu în ultimul rând, despre diversitatea epistemică: fiecare dintre invitații Liei Faur are preocupări într-un alt domeniu, ceea ce nu i-a împiedicat să se regăsească sub semnul unui scriitor arădean și al unui oraș a cărui marcă este tocmai cea a diversității.

Urbanitatea Aradului, ca și a altor orașe transilvănene, este prin definiție una burgheză și multiculturală, avea să sublinieze Emil Hurezeanu, într-o excelentă conferință susținut în Sala Ferdinand a Palatului Administrativ al municipalității.

De aici pleacă, probabil, și un anumit mod de a asuma istoria, privind și învățând de la ceilalți, mizând pe Einfühlung și reușind să recuperezi trecutul mai curând prin grila prezentului, iar nu transformând prezentul în funcție de trecut. Sunt chestiuni pe care, dincolo de conferința audiată, am avut minunata ocazie de a le dezbate, la Arad, cu Emil Hurezeanu, vreme de șapte ore, într-o atmosferă relaxa(n)tă, sâmbătă spre seară, dar și duminică de dimineață, în contextul unui interviu ce va apărea într-o ediție viitoare a revistei de cultură TIMPUL.

Este un prim exemplu despre maniera în care o comunitate înțelege să își promoveze valorile, făcând să funcționeze, fără inutile, comice și absolutamente provinciale oscilații de orgoliu, un proiect pentru viitor, nu pentru trecut. Și este exact ceea ce sugera, într-un interviu pe care mi l-a acordat pentru Suplimentul din luna aprilie al revistei TIMPUL, la care lucrăm în prezent, Sergiu Nistor, consilierul pe probleme de Cultură, Culte și Centenar al Președintelui României, atunci când l-am întrebat pe ce anume trebuie să mizeze orașele candidate. Poate că ar fi ceva de învățat din asta, zic și eu.

ȘTIRI

error: Content is protected !!