Compania austriacă Holzindustrie Schweighofer luase în calcul să construiască la Fălticeni uriașa fabrică de cheresteaActualitate

Compania austriacă Holzindustrie Schweighofer luase în calcul să construiască la Fălticeni uriașa fabrică de cherestea

Industria lemnului ar fi avut continuitate la Fălticeni. Concernul Holzindustrie Schweighofer căuta în anul 2004 locul ideal pentru amplasarea viitoarei fabrici de cherestea din nordul țării. Austriecii erau interesați să își dezvolte afacerea, după ce cu numai în an în urmă inaugurau în județul Alba linia de producție de la Sebeș.

Compania, cu sediul central la Viena, avea în plan plasarea unor investiții importante pentru dezvoltarea celei mai mari întreprinderi de prelucrare a lemnului din România, așa cum se preconiza la timpul respectiv.

Orașul Fălticeni se afla în vizorul grupului Schweighofer ca posibil loc pentru viitoarea fabrică de cherestea. Trei elemente cheie ne erau favorabile: poziționarea într-o zonă cu un bogat fond forestier, existența unei infrastructuri feroviare și personalul calificat în domeniul prelucrării lemnului.

În cărți se aflau trei orașe: Rădăuți, Siret, Fălticeni.

Aflat în fruntea administrației locale, în primul an de mandat, Vasile Tofan susține că la vremea respectivă 2004 – 2005 au existat mai multe schimburi de idei concrete legate de planul de investiții al austriecilor.

”Au fost câteva discuții destul de serioase la acel moment”, a declarat Vasile Tofan cotidianului Cronica de Fălticeni. ”Investitorii austrieci căutau un loc unde să își așeze fabrica. În calcule intrase și Fălticeniul. Discuțiile s-au purtat ceva timp. Firma din Austria dorea un teren foarte mare care să îndeplinească condițiile prioritare pentru desfășurarea activității lor. Până la urmă, cred, aveau în minte alegerea pe care aveau să o facă ulterior.”

În noua fabrică Schweighofer urmau să lucreze peste 600 de angajați. Suplimentar urmau să fie create, în mod indirect, alte aproximativ 2.000 de locuri de muncă în industriile aferente.

Investițiile în noua facilitate de producție se cifrau la 150 de milioane de Euro.

Aflată într-un declin continuu, economia municipiului putea primi un implus revigorant, cu ecouri deloc neglijabile la nivel social.

Fabrica austriecilor avea însă nevoie de 50 de hectare de teren ca în palmă. Aceasta, se pare, a fost condiția care a depunctat Fălticeniul, deși avea trei capitole care îi erau favorabile. Terenul dispus de coline, dar și indisponibilitatea suprafeței cerute au creat dezavantaje majore, care i-au făcut pe austrieci să considere orașul Rădăuți drept cea mai viabilă soluție pentru afacerea companiei.

Potrivit mai multor persoane care au deținut posturi cheie la fosta fabrică de PAL (Plăci Aglomerate din Lemn), acum zece ani în urmă circula informația că Schweighofer ar fi fost, la un moment dat, interesată să cumpere toată platforma industrială de la Fabrica UFET până la Metadet (fostă Uzină Chimică), însă costurile degajării terenului depășeau pe cele ale amenajărilor la cota zero pentru un teren extravilan fără utilități.

Mai mult decât atât, după 1990 fabricile, din sectorul de producție amintit, au trecut de la stat în mediul privat, noii proprietari nefiind dispuși să le vândă decât pentru o anumită sumă sau fie nu erau interesați să vândă nimănui.

Fabrica de cherestea Schweighofer s-a materializat la Rădăuți în anul 2008, având o capacitate de debitare de 1,45 milioane metri cubi de buștean. Masa lemnoasă provine în proporție de 60% din pădurile României.

ȘTIRI

Facebook Comments