Biserica Adormirii din Fălticeni intră în era tehnologiei: Ceasuri electrice acționate prin GPS, clopote și toacă virtualăSpecial

Biserica Adormirii din Fălticeni intră în era tehnologiei: Ceasuri electrice acționate prin GPS, clopote și toacă virtuală

Tradițiile par să se piardă ușor și în Casa Domnului. Lucrurile care odinioară erau făcute manual, acum le face tehnologia. Așa se face că în țară, lăcașele de cult ortodoxe adoptă treptat sisteme electronice care înlocuiesc munca fizică, osteneala pentru semeni dar și pentru cele sfinte.

Mai exact misiunea omului care trage clopotele sau bate toaca. Este mai simplu și confortabil.

Un astfel de exemplu este și Biserica „Adormirii Maicii Domnului” din Fălticeni.

Ceasul care scurtează timpul

Ceasul din turn, vechi de peste 130 de ani, are mecanismele uzate. Pentru că înlocuirea acestora este costisitoare, s-a apelat la o versiune mai ieftină și mai practică, spun unii. În anii 70 s-a improvizat un sistem electric care acționa ceasul, dar care nu reușea niciodată să-i dea precizia de odinioară, atunci când orologiul din turn era acționat manual.

Aici, acum doi ani în urmă, s-a cuplat un GPS care ajută ceasul istoric să țină pasul cu timpul. Tehnologia, montată de specialiști din Oradea, a fost achiziționată cu câteva mii de lei din bugetul local. Sistemul a fost probat și, ulterior, vândut cu garanție.

Toate bune și frumoase până când pică funcționarea unității GPS.

Din acest motiv ceasul din turn o ia razna. Într-un singur minut, limbile ceasului parcurg cele 60 de minute ale unei ore. Orologiul scurtează și comprimă timpul mai ales noaptea, însă dimineață problemele tehnice se rezolvă.

Clopote și toacă virtuală

Nici clopotele din turn nu se mai aud de ceva timp. Cu ajutorul unei înregistrări audio, pe CD, în difuzoarele montate la intrare răsună alte clopote, dar și altă toacă. Asta pentru că la biserică nu mai are cine să o facă.

Cel care s-ar angaja la un astfel de serviciu, în slujba parohiei, ar trebui să urce și să coboare în total 160 de trepte.

Clopotele, care n-au încetat să bată mai bine de 125 de ani, la vreme de rugăciune, urgie, secetă sau ploi, acum se odihnesc. Și chiar dacă cineva ar încerca să o facă, unul din cele două clopote este inactiv. Asta pentru că ultima oară s-au făcut greșeli la montaj, astfel încât ciocanul care lovea marginea clopotului este acum simplă piesă de decor.

Oamenii s-au schimbat

Părintele paroh Adrian Brădățanu recunoaște că duce dorul acelor zile când clopotele și toaca răsunau din turnul bisericii. Oameni dispuși să facă munca fostului pălimar, care se îngrijea ca slujbele să înceapă după rânduiala cerută, nu mai sunt.

Deși caută în continuare persoana potrivită, preotul nu crede că va găsi pe cineva intresat de un astfel de serviciu în cadrul parohiei.

Cei bătrâni nu prea pot, iar cei tineri nu prea vor.

Părintele Adrian Brădățanu spune că oamenii nu mai sunt cum erau odată, iar singura soluție, la îndemână, rămâne tot tehnologia.

El se gândește serios la un alt sistem electronic. Unul care să readucă la viață clopotele și toaca din turn, care acum „tac”. Numai că astfel de tehnologii nu sunt prea ieftine, iar parohia nu și le permite.

ȘTIRI

error: Content is protected !!