Activităţi de informare în şcolile sucevene cu prilejul zilei de luptă împotriva traficului de persoaneInvăţământ

Activităţi de informare în şcolile sucevene cu prilejul zilei de luptă împotriva traficului de persoane

activitate liceul alimentarPoliţiştii de prevenire din cadrul Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii – IPJ Suceava dar şi poliţiştii de proximitate din cadrul poliţiilor municipale şi orăşeneşti au  organizat în perioada 12 – 18 octombrie activităţi de prevenire şi sesiuni de informare pentru elevii din şcolile generale şi licee, susţinute în colaborare cu specialişti din cadrul structurilor de crimă organizată, pe teme privind : siguranţa pe reţelele de socializare, prevenirea pornografiei infantile, protecţia datelor personale, prevenirea traficului de persoane.

Peste 2000 de elevi, părinţi şi profesori din municipiile şi oraşele sucevene au participat la acţiuni de informare cu privire la pericolele lumii virtuale şi vulnerabilităţile sistemelor informatice care generează riscuri asociate traficului de persoane.

Au fost organizate întâlniri dar şi activităţi interactive, expuneri de teme şi vizionări de filme cu caracter educativ – preventiv.

De asemenea, au fost prezentate aspecte legislative privind traficul de persoane.

În cadrul activităţilor, poliţiştii au prezentat şi un ghid al celor 6 paşi pentru a nu deveni o victimă a traficului de persoane.

Pasul 1. Ţi s-a făcut o propunere?

Verifica în detaliu orice ofertă primită!

Verifică legalitatea firmei de intermediere a forţei de muncă (certificatul de înregistrare eliberat de Registrul Comerţului, statutul firmei, etc.)

Pentru a lucra în străinătate ai nevoie de un contract de muncă sau de o invitaţie oficială de la un angajator din afara României. Începând cu 2009, cetăţenii români pot munci pe teritoriul U.E fără invitaţie din partea unui angajator.

Poţi lucra legal în străinătate numai dacă ai o viză de lucru, pe care o poţi obţine doar de la Direcţia consulară a Ambasadei ţării de destinaţie, numai după un interviu cu reprezentantul acestei direcţii.

Viza de lucru se deschide în baza unui contract de muncă sau a unei invitaţii oficiale din partea angajatorului. Durata perfectării este de cel puţin câteva zile şi poate ajunge la câteva săptămâni.

Contractul de muncă trebuie întocmit în cel puţin 2 exemplare şi scris într-o limbă pe care o cunoşti foarte bine (română).

Înainte de a semna contractul de muncă, pentru siguranţă şi dacă este posibil, consultă un jurist. Nu semna niciodată un document fără a-i cunoaşte conţinutul.

Verifică dacă la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă se găseşte înregistrat contractul de muncă semnat de tine;

Angajatorul din afara României sau firma intermediară, de obicei, nu acoperă cheltuielile pentru obţinerea paşaportului, vizei sau cheltuielile de transport, deci nu accepta aranjamente în contul firmei de intermediere.

Viza turistică, de studii sau alt tip de viză nu îţi dă dreptul să munceşti legal. Angajarea având la bază o astfel de viză este ilegală şi poţi fi amendat/ă, arestat/ă, sau deportat/ă. În acest caz angajatorul te poate manipula, impunându-ţi să faci tot ceea ce doreşte.

Interesează-te care este salariul mediu în ţara în care ţi se propune să lucrezi.

Verifică dacă salariul propus îţi va permite să acoperi cheltuielile pe care le vei avea în ţara respectivă (cazare, mâncare, haine).

Evită semnarea unui contract cu specificaţii evazive de genul: “şi alte tipuri de activităţi” sau “toate activităţile la cererea angajatorului”.

Învaţă limba ţării sau câteva cuvinte uzuale în limba ţării de destinaţie pentru a cere ajutor dacă vei avea nevoie.

Pasul 2. Te-ai hotărât să pleci?

Lasă cât mai multe informaţii familiei şi prietenilor!

Anunţă cu cine, unde şi cum pleci din ţară şi lasă o fotografie recentă;

Stabileşte o parolă, pe care să o poţi folosi în convorbirile cu familia, dacă ai probleme;

Află numărul de telefon al Ambasadei României din ţara respectivă şi memoreză-l;

Nu da nimănui actele tale de identitate, cu excepţia autorităţilor.

Pasul 3. Ţi s-a oferit sprijin la plecare?

Nu da nimănui actele de identitate!

Nu accepta să perfectezi documentele şi să ţi se plătească drumul în credit sau cu împrumut;

Nu accepta să pleci cu acte false;

Nu accepta să pleci la lucru cu viză turistică;

Nu accepta să ţi se perfectează documentele de călătorie sau de lucru fără participarea ta şi în timp foarte scurt;

Nu accepta locul de muncă oferit dacă acesta este în mod evident peste posibilităţile tale de pregătire profesională;

Nu accepta să păstrezi secretă plecarea ta;

Pasul 4. Eşti deja în pericol?

Cere ajutorul oricărei persoane cu care intri în contact!

Reţine orice informaţie privind locaţia în care te afli (adresă, telefon, nume, etc.)

Informează orice persoană cu care intri în contact despre faptul că eşti o victimă a traficului de persoane;

Transmite un mesaj de ajutor către o rudă apropiată sau un prieten din ţară (prin telefon, e-mail, sms, etc.);

Încearcă să îţi asiguri scăparea  în condiţii de siguranţă din locaţia unde eşti ţinut/ă fără acceptul tău şi contactează instituţiile statului (poliţia, Ambasada, etc.) sau persoanele care ar putea să-ţi ofere ajutor;

Dacă eşti în România, apelează gratuit linia telefonică 0800.800.678, iar dacă te afli în străinătate apelează la numărul 004.021.313.31.00 sau la numărul reprezentanţei diplomatice a României din ţara respectivă.

Pasul 5. Cum îţi dai seama că o persoană este victimă a traficului de fiinţe umane?

Condiţia socială a victimelor traficului de persoane este caracterizată, în general, de următoarele aspecte: sărăcie, discriminare şi lipsă de oportunităţi de angajare sau educaţie, marginalizare socială, neglijenţă şi abuz din partea familiei, insuficientă cunoaştere a drepturilor, obligaţiilor şi reglementărilor din domeniul migraţiei şi al accesului la libera circulaţie.

Victimele traficului de persoane pot fi victime ale violenţei fizice sau sexuale, iar drepturile şi libertăţile le sunt negate ori nerespectate.

Orice semn al unei traume fizice sau psihice poate constitui un indiciu pentru identificarea ori diferenţierea unui caz de trafic de persoane.

Victimele traficului de persoane sunt supuse unor forme de abuz şi constrângere. Astfel, victima poate să prezinte diferite echimoze, plăgi care pot fi semnele unui posibil abuz fizic sau să reclame că a fost supusă abuzului sexual.

Victima traficului de persoane poate să fie apatică, absentă, să dea impresia că nu înţelege foarte clar ceea ce i se cere ori ceea ce i se explică, să izbucnească în plâns de fiecare dată când este abordată sau să aibă dificultăţi în a-şi reaminti cu exactitate ce i s-a întâmplat.

Victima traficului de persoane poate să reacţioneze cu neîncredere şi chiar iritare faţă de cei care au intervenit în scoaterea ei din mediul în care se afla şi să nege chiar situaţia de abuz în care s-ar fi aflat majoritatea victimelor traficului de persoane, în special cele supuse exploatării prin muncă, prezintă, în perioada imediată ieşirii din trafic, semne ale privării de somn, hrană şi ale epuizării fizice la care au fost supuse.

Pasul 6. Cui te poţi adresa pentru a ajuta o victimă a traficului de persoane?

  •   Poliţiei – la 112!

  •   Misiunilor diplomatice ale României în străinătate

  • Liniei Telverde 0 800 800 678
  • Organizaţiilor neguvernamentale

ȘTIRI

Facebook Comments