10 februarie 2015 – Ziua siguranţei pe internetNațional

10 februarie 2015 – Ziua siguranţei pe internet

Potrivit sigur.info, Ziua siguranţei pe internet – 10 februarie 2015 este sărbătorită în 70 de ţări din întreaga lume, cu scopul de a promova utilizarea într-un mod mai sigur şi responsabil a tehnologiei on-line şi a telefoanelor mobile, mai ales de catre copii şi adolescenţi, precum şi conştientizarea şi educarea acestora asupra pericolelor navigării nesupravegheate pe Internet.

Internetul este un mediu unde copiii şi tinerii se pot distra fie urmărind filmuleţe sau videoclipuri, fie jucând online cu prieteni sau cu alte personae  pe care nu le cunosc.

Internetul este folosit pentru comunicare cu prieteni, cu rude, cu prieteni noi, prin e-mail, programe de chat sau reţele sociale. Nu în ultimul rând, copiii şi tinerii folosesc internetul pentru a căuta informaţii care îi interesează: despre hobby-urile pe care le au, pentru lucrările pe care le au de făcut la şcoală etc.

Pentru cei care se apropie de vârsta majoratului sau au deja 18 ani internetul reprezintă o sursă de căutare a unui loc de muncă. Copiii şi tinerii care utilizează internetul îl consideră un loc unde au foarte multă libertate, unde se pot distra şi unde îşi pot face prieteni.

Internetul are rolul de a înlocui unele lucruri pe care copiii nu le pot face în viaţa obişnuită: să vorbească despre lucruri delicate cu cineva sau să găsească pe cineva care să le asculte problemele.

 

Potrivit Centrului Regional Suceava al Agentiei Naţională Împotriva Traficului de Persoane, din discuţiile cu reprezentanţii autorităţilor şi organizaţiilor neguvernamentale şi cu copiii, au fost identificate câteva greşeli frecvente ce pot conduce la situaţii de exploatare. Sunt lucruri pe care copiii le fac zi de zi fără a analiza posibilele consecinţe. Cele mai multe greşeli apar în comunicarea cu alţii fie prin intermediul e-mailului fie prin chat-uri sau aşa numitele reţele sociale.

 

Importarea listelor de contacte

În dorinţa de a avea o listă de contacte cât mai mare în profilele de chat sau de pe reţele sociale, copiii importă contacte din listele prietnilor sau de pe diverse site-uri fără a le filtra în vreun fel. Chiar şi atunci când listele sunt luate de la un prieten foarte apropiat, dacă acesta le-a luat la rândul său de la altcineva, riscul ca o persoană cu intenţii rele să ajungă în listă este foarte mare. O parte dintre copiii participanţi la discuţiile de grup se refereau la id-urile din lista lor de contacte drept „prieteni” sau „cunoştinţe” deşi cu unii dintre ei nu discutaseră niciodată. Acest lucru reduce din suspiciunea cu care ar trebui să trateze fiecare contact nou, cunoscut doar pe internet.

Curiozitatea, dorinţa de a cunoaşte persoane noi, dorinţa de a fi populari îi determină pe unii copii şi tineri să accepte fără a sta prea mult pe gânduri. Ideea că pot opri oricând o conversaţie care nu le mai face plăcere le dă senzaţia că deţin controlul comunicării. Problema apare atunci când au fost date prea multe informaţii personale acelei persoane necunoscute, care le poate folosi.

Trimiterea sau postarea de poze

Unii dintre copii îşi postează fotografii personale în profilele vizibile tuturor. De asemenea, transmit poze persoanelor cu care discută. Este o etapă considerată normală în cunoaşterea unei noi persoane: transmiterea unor poze care îi reprezintă.

Folosirea camerei web

Atunci când calculatoarele permit, comunicarea este însoţită de folosirea camerei de filmat – camera web. Aceasta este folosită cu prietenii pe care îi cunosc deja sau atunci când sunt curioşi în legătură cu o cunoştinţă nouă de pe internet şi vor să afle mai multe despre aceasta. Au fost semnalate situaţii în care atunci când au pornit camera web şi-au dat seama că nu discutau cu un copil de vârsta lor ci cu un adult (după estimările lor 40-45 ani).

Transmiterea de date personale

Datele personale includ acele informaţii care pot ajuta la identificarea şi contactarea unei persoane. De exemplu: numele adevărat, data naşterii, adresa, numărul de telefon mobil, şcoala pe care o urmează. De asemenea, în acest capitol putem include şi detalii despre viaţa personală: familie, vacanţe, probleme etc. O parte destul de importantă dintre copiii afirmă că informaţii privind şcoala la care merg sau la care au mers sunt vizibile persoanelor cu care discută online, de asemenea şi numărul personal de telefon.

Primirea de oferte

În discuţiile purtate online pot să apară diverse tipuri de oferte: de la oferte de muncă, la oferte de câştigare rapidă a unor bani sau chiar oferte de afaceri: să câştige un ban descărcând un camion de nisip, unui alt băiat i s-au oferit bani pentru a trimite poze pornografice pe care le avea pe calculatorul său, unei fete i s-au oferit bani ca să se întâlnească cu cineva. Ofertele sunt din cele mai diverse, dar toate afirmă ideea unui câştig rapid. Din discuţiile cu specialiştii au mai reieşit şi alte tipuri de oferte: fete care au aspect plăcut şi care îşi postează poze sunt abordate de persoane care pretind a fi de la agenţii de fotomodele, adolescenţi care primesc oferte de a participa la „afaceri de succes” pentru care trebuie să contribuie cu o sumă de pornire etc.

Recrutarea prin intermediul internetului nu diferă în esenţă de cele faţă în faţă. Traficantul urmăreşte acelaşi lucru: să câştige încrederea victimei şi să afle care îi sunt vulnerabilităţile: are nevoie de bani, are nevoie să fie apreciată, lăudată, doreşte să plece de acasă, doreşte să plece în străinătate, are probleme în comunicarea cu părinţii. Toate aceste lucruri se pot afla foarte uşor încă de la primele schimburi de mesaje. Aşa cum a mai fost menţionat, se întâmplă ca fete cu un aspect fizic plăcut să primească oferte sau sfaturi de la pretinşi impresari ai unor agenţii de fotomodele. Aceştia pot face ca o ofertă să sune foarte tentant, să pară de nerefuzat, o şansă unică de a-ţi schimba destinul. Deciziile luate în astfel de momente pot face diferenţa între o viaţă obişnuită şi una de exploatare.

Sfaturi pentru copii şi tineri

Informează-te mereu care sunt riscurile utilizării internetului. Ca şi în cazul viruşilor, modurile prin care poţi ajunge într-o situaţie de exploatare sau de abuz se schimbă periodic. Există site-uri specializate care vorbesc despre astfel de lucruri.

Verifică orice informaţie de pe internet! Înainte de a-ţi forma o opinie despre o problemă, despre o persoană întâlnită online, despre o companie sau ofertă de muncă, încearcă să cauţi informaţii şi pe alte site-uri.

Selectează cu atenţie persoanele pe care le adaugi în lista ta de contacte! Chiar şi atunci când imporţi liste de la prieteni apropiaţi, se pot strecura printre contacte persoane cu intenţii rele.

Încearcă să afli de la prietenii de la care imporţi liste, care sunt persoanele pe care le cunosc direct şi elimină din lista de contacte persoanele total necunoscute sau despre care ştii că au avut un comportament negativ.

Nu posta prea multe informaţii personale în profilul vizibil tuturor! Informaţii  precum şcoala la care mergi, cartierul în care stai, numărul tău de telefon, poza, pot fi folosite de persoane cu intenţii rele pentru a te hărţui.

De asemenea, informaţii despre problemele tale (de ex. „Nu mă mai înţeleg cu părinţii. Daţi-mi sfaturi!”, „Am nevoie urgentă de bani!”) sau despre pasiunile sau hobby-urile tale, pot fi exploatate de anumite persoane cu intenţii rele pentru a-ţi câştiga încrederea şi a te manipula.

Nu trimite poze provocatoare prin intermediul internetului! O dată trimise nu mai ai niciun control asupra modului în care vor fi folosite sau persoanelor la care vor ajunge. Acestea pot fi folosite oricând pentru a te şantaja, ameninţa sau hărţui. Ele pot fi postate pe site-uri unde oricine poate face comentarii jignitoare sau pot fi trimise după aceea prietenilor apropiaţi sau părinţilor.

Este foarte uşor să trimiţi poze prin intermediul internetului şi aproape imposibil să le ştergi de pe toate site-urile.

Nu merge niciodată singură/singur la o întâlnire cu o persoană cunoscută online! Convinge o prietenă sau un prieten să vină cu tine şi să participe la prima întâlnire. Indiferent de cât de multă încredere ai căpătat într-o persoană în discuţiile online, realitatea poate fi foarte diferită. Chiar şi atunci când în întâlnirea faţă în faţă persoana respectivă îţi face o impresie bună, încearcă să obţii cât mai multe informaţii şi să le verifici.

Verifică orice ofertă de muncă pe care o primeşti de la persoane necunoscute sau de la firme necunoascute! În plus, vorbeşte cu părinţii tăi şi analizaţi împreună oferta de muncă, gândindu-vă la eventualele riscuri sau pericole.

 

Linkuri şi telefoane utile

http://anitp.mai.gov.ro

www.sigur.info

www.safernet.ro

0 800 800 678 Infoline – apel gratuit şi anonim către Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane unde poţi cere un sfat sau anunţa despre o posibilă situaţie de trafic sau exploatare

 

Material pus la dispoziţie de Agentia Naţională Împotriva Traficului de Persoane – Centrul Regional Suceava

ȘTIRI

error: Content is protected !!